Amintindu-ne că, pornind de la cerealele de bază grâu-porumb şi introducând pe rând floarea-soarelui, soia prăjită, carbonat de calciu şi sare am obţinut o reţetă net superioară a unui furaj realizat numai din grâu-porumb.

După cum am promis, în acest articol vom continua să îmbunătăţim şi mai mult reţeta de furajare a hibridului ouător LOHMANN în vârstă de un an, prin schimbarea florii-soarelui crudă cu şrotul de floare şi a soiei prăjite cu şrotul de soia. În final, pentru cei care conştientizează că un CPVM (Concentrat Proteino-Vitamino-Mineral) nu are alt rol decât să îmbunătăţească şi mai mult calităţile productive ale găinii, va exista şi o reţetă cu unul dintre CPVM-urile cele mai răspândite pe teritoriul României.
În articolul din numărul 3(230), pornind de la necesităţile nutriţionale ale hibridului ouător Lohmann în vârstă de un an (vezi tabelul 1), am ajuns la reţeta detaliată în tabelul 2.

Tabelul 1: NECESITĂŢILE UNEI GĂINI
vârsta aprox. 1 an

Tabelul 2: VALORILE REŢETEI REALIZATE DIN GRÂU – PORUMB – FLOARE – SOIA – CALCIU – SARE

Înlocuind floarea-soarelui şi soia prăjită cu şroturi din aceleaşi materii prime şi în aceleaşi procente (grâu 26%, porumb 41,7%, şrot floare 6%, şrot soia 18%, carbonat calciu 8% şi sare 0,3%) observăm o creştere importantă a proteinei, cu 11%, energia crescând foarte puţin peste valoarea optimă de 2729 kcal/kg. Dar, prin creşterea proteinei, raportul energie – proteină s-a dezechilibrat din nou, el devenind 162, scăzând cu peste 10 procente. (vezi tabelul 3)

Tabelul 3: VALORILE REŢETEI REALIZATE DIN GRÂU – PORUMB – ŞROT FLOARE – ŞROT SOIA – CALCIU – SARE

Cum remediem problema nou apărută, generată de creşterea proteinei?
Cine are cea mai multă proteină? Şrotul de soia! Deci de aici vom lua câteva procente şi le vom distribui la celelalte materii prime. Vom lua deci 6,5% de la şrotul de soia, pe care le vom distribui astfel: 3% la grâu, 3% la şrotul de floare şi 0,5% la carbonatul de calciu pentru că, deşi acesta este între limite, totuşi îmi permite să îi mai cresc puţin valoarea. La final, reţeta va arăta ca în tabelul 4.

Tabelul 4: VALORILE REŢETEI REALIZATE DIN GRÂU – PORUMB – ŞROT FLOARE – ŞROT SOIA – CALCIU – SARE

Pentru că sarea de bucătărie conţine mai mult Clor decât Natriu, pentru a nu mai exista diferenţe atât de mari între aceste două componente, introducem bicarbonatul de sodiu (cel alimentar) care va înlocui 50% din sare, toate celelalte valori rămânând neschimbate.
Reţeta finală va fi: 29% grâu, 41,7% porumb, 8% şrot floare, 11,5% şrot soia, 8,5% calciu, 0,15% sare de bucătărie şi 0,15% bicarbonat de sodiu, reţetă care este uşor de realizat şi pe care o recomand cu încredere în locul mixurilor furajere prezentate în numărul trecut al revistei şi în locul tuturor amestecurilor furajere recomandate de diverşi “specialişti”! (vezi tabelul 5)

Tabelul 5: VALORILE REŢETEI REALIZATE DIN GRÂU – PORUMB – ŞROT FLOARE – ŞROT SOIA – CALCIU – SARE – BICARBONAT SODIU

În încheiere, după cum am promis, avem şi o reţetă în care utilizăm un CPVM Viva-Bio CC 1210 pentru găini ouătoare, dar într-o proporţie mai mică decât recomandă producătorul, tocmai pentru a-i împăca şi pe cei sceptici la aşa-numitele CONCENTRATE. (vezi tabelul 6)

Tabelul 6: VALORILE REŢETEI REALIZATE DIN GRÂU – PORUMB – ŞROT FLOARE – ŞROT SOIA – CALCIU – SARE – BICARBONAT SODIU – CPVM Viva-Bio Ouătoare

Un preţ mic pentru un rezultat mare!
Preţul unui asemenea furaj, realizat gospodăreşte, nu se ridică la mai mult de 1,2 lei/kg iar hibridul LOHMANN consumă doar 110-115 grame/24 ore.
Dacă o găină consumă 1 kg de furaj în 8 zile cu tot cu pierderi, iar acea găină ouă numai jumătate din acest timp, atunci veţi obţine 4 ouă/kg furaj. La preţul de 1 leu oul veţi avea un profit de 2,8 ouă! Aceasta se numeşte o creştere şi o exploatare normală pentru pasărea din gospodărie pentru care ne-am asumat responsabilitatea de a o îngriji!

Vă aştept cu întrebări, propuneri şi împărtăşiri din experienţa proprie la adresa de e-mail: narcisdefta.ferma@gmail.com sau pe Facebook, în grupurile Asociatia Profesionala a Crescatorilor de Pasari de carne si gaini ouatoare, Ferma de familie şi Crescatori de pasari de rasa sau de consum.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 4/231 (ediţia 1-14 martie 2019)