”La data de 20 octombrie, erau semănate 4.000 ha cu rapiţă, iar grâul şi celelalte culturi agricole de toamnă se semănau pe măsură ce se finalizau recoltarea şi pregătirea terenului pentru semănat, proporţia însămânţărilor fiind de aproape 60% din programul propus pentru toamna 2021. În acelaşi timp, trebuie să spunem că au mai fost ani când campania de semănat s-a prelungit până după 10 noiembrie”, sublinia Marcel Tălmăcel.
În toamna 2021, deşi în anumite areale din zona Moldovei s-au înregistrat deficite ale rezervei de apă din sol, care au îngreunat semănatul, în general vremea a fost favorabilă continuării campaniei de înfiinţare a culturilor şi după data de 1 noiembrie, fiind mai călduroasă decât în mod obişnuit, cu temperaturi diurne cuprinse între 12-18oC (în săptămâna 25-31 octombrie 2021) şi între 7-9 oC (media temperaturilor diurne, în perioada 1-15 noiembrie 2021).
Două soluţii tehnice care compensează pierderile
În condiţiile în care vremea a permis intrarea în câmp, la semănat, fermierii pot spera la influenţe minore asupra viitoarelor recolte, chiar dacă au fost întârzieri calendaristice la înfiinţarea culturilor agricole, dar cu condiţia să fi luat anumite măsuri tehnice speciale, la semănat.
1. O măsură esenţială şi deja general valabilă, indiferent de anotimpul în care semănăm, este aceea de a nu pierde apa din sol. ”În această toamnă s-a impus evitarea arăturii şi, eventual, pe măsura disponibilităţii utilajelor specifice, semănatul direct în mirişte, tocmai pentru a nu pierde apa”, explică directorul DAJ Neamţ.
2. O altă măsură tehnică importantă a fost mărirea normei de semănat. ”Regula cunoscută de către toţi inginerii agronomici, care au şi ceva experienţă în spate, este aceea că, la semănat, cu fiecare zi întârziere după epoca optimă, norma de sămânţă administrată se măreşte cu 50 boabe germinabile pe metru pătrat. În mod concret, să zicem la grâu, în loc să semeni 450-500 boabe/mp, vei semăna 600-700 boabe/mp. Cel mai important este ca, după încolţire, să urmeze răsărirea plantelor înainte de a se aşeza un strat de zăpadă. Şi, de asemenea, emoţii mai sunt legate de faptul că, în decembrie, este posibil să fie răsărite culturile, să nu existe strat de zăpadă şi să vină ger. Plantele, fiind fragile, vor fi destul de expuse”, arată specialistul.
GREŞELI CARE SE PLĂTESC
Fiecare etapă tehnologică şi fiecare soluţie aleasă de către fermier are influenţe asupra producţiilor pe doi ani de zile şi asupra rezultatelor economice din cel puţin doi ani de activitate. ”Rezumând, vedeţi, posibila alegere nepotrivită a hibridului, în primăvară, a influenţat producţia din 2021, prelungind perioada de recoltare, dând emoţii şi pentru următorul an de producţie, prin riscurile asumate odată cu semănatul întârziat. Sigur, după fiecare an agricol, se fac şi anumite socoteli baneşti şi, dacă nu ieşi pe plus, s-ar putea să ai de suferit încă un an sau doi. De aceea, în agricultură, totul trebuie să fie făcut cu chibzuinţă şi la timp”, puncta specialistul nemţean.
În judeţul Neamţ, programul însămânţărilor de toamnă din anul 2021 a inclus o suprafaţă de 43.000 ha, din care 24.000 ha au fost ocupate cu grâu şi triticale.
Personal, ca fermier, am avut o experienţă când am semănat grâu pe 16 noiembrie şi am obţinut o producţie de 6,5 tone grâu/ha. Desigur, există minim doi factori care contează enorm, respectiv vremea şi măsurile tehnice luate de către fermieri, MARCEL TĂLMĂCEL, director DAJ Neamţ
Marcel Tălmăcel
un articol de
PETRONELA COTEA MIHAI
redactor Radio România Iaşi
