A existat o anumită confuzie cu privire la termenii „căpşuni day-neutral” şi „everbearing”, deoarece aceşti termeni apar deseori folosiţi comun sub denumirea de căpşuni remontanţi sau incorect, căpşuni care produc de două ori pe an. Everbearing sau remontant este un termen vechi pentru căpşunii care fructifică pe tot parcursul verii, iar soiurile moderne de tip day-neutral sunt soiuri aclimatizate care prezintă o plasticitate mai mare la condiţiile de mediu, motiv pentru care aria de răspândire este foarte întinsă.
Soiurile de tip remontant sau „everbearing” produc fructe atâta timp cât temperaturile rămân între 18 şi 32 grade Celsius, la începutul verii şi apoi, din nou, la sfârşitul verii când se răcoreşte, cu un decalaj între ele de 3-4 săptămâni determinat de temperaturile ce depăşesc 32 grade Celsius. Nu produc de două ori ci îşi eşalonează producţia pe o perioadă mai lungă de timp.
Căpşunii de tip ”day-neutral” se referă la sensibilitatea la lumină a soiului; aceste soiuri vor înflori şi vor da fructe, indiferent cât de lungi sau scurte sunt zilele. Au fost clasificate ca fiind plante mai productive, deoarece acel decalaj de producţie din timpul verii este mai scurt, ele continunând inducţia tijelor florale să producă fructele toată vara, până când un ger puternic le va pune în repaus, de obicei din iunie până în octombrie.

Soiuri remontante cultivate în România
Folosind baza de date a pepinierelor certificate care comercializează material săditor certificat în România, pe aproape 60% din suprafaţa cultivată cu căpşuni din ultimii 5 ani se cultivă soiuri de capşun remontante sau de „timp day-neutral”: Albion, San Andreas, Malga, Amandine sau soiuri mai noi ca Amarisa, Murano urmat cu o uşoară scadere de soiurile unifere sau de luna iunie, ca: Vibrant, Honeoye, Matis, Magnum, Rumba, Elegance, Clery, Joly, Alba, Asia, Donna etc.

10 condiţii pentru o cultură reuşită
Succesul unei culturi de căpşuni depinde de cele mai multe ori de modul în care a fost înfiinţată cultura şi respectarea tehnologiei de cultură:
• momentul plantării
• alegerea corectă a tipului de material săditor
1. PLANTAREA se face preferabil primăvara (cu excepţia serelor încălzite, unde aplicăm o tehnologie avansată), când în sol avem temperaturi de peste 6 grade Celsius iar în aer am avut cel puţin 8-10 zile de temperaturi de peste 10 grade Celsius (după 10 aprilie, iar în solarii se poate începe mai repede).
2. Soiurile remontante sunt sensibile la perioada de vernalizare de acea plantarea se face cu material de tip Frigo. Stoloni de tip frigo sunt scoşi din câmpuri în luna noiembrie sau decembrie şi, atunci când filamentele şi frunzele au fost îndepărtate, sunt depozitate la o temperatură scăzută (cel puţin -2 grade Celsius). Ele pot fi păstrate în astfel de condiţii până în luna iulie anul următor. În funcţie de locul în care vor fi plantate, pot fi folosite oricând şi plantate atât în câmp deschis, cât şi în cultură protejată. Stolonii frigo pot produce la 8-10 săptămâni după plantare şi în anii următori de producţie fructifică la momentul caracteristic pentru fiecare soi anume.
3. Ca planta să ajungă la un echilibru între sistemul radicular şi cel foliar, plantarea se face cu stoloni din clasa A standard, cu un diametru al coroanei cuprins între 9 şi 15 mm. Alegerea clasei de stoloni se face în funcţie de tipul de tenologie pe care îl vom aplica. Stolonii din clasele A+, A şi A- sunt potriviţi pentru cultivarea de 2 ani. Plantele A+ şi A++ sunt potrivite pentru cultivarea în substraturi, culturi protejate doar un an sau la ghiveci.
4. Este obligatoriu să se asigure irigarea cu o cantitate suficientă de apă în primele săptămâni de la plantare. Plantarea se face pe biloane cu folie de mulcire şi se recomandă irigarea prin picurare pentru evitarea apariţiei bolilor de rădăcină.
5. Fertilizarea este obligatorie pentru culturile de tip remontant, indiferent dacă se merge pe fertilizare tip bio sau se folosesc îngrăşăminte de tip NPK. De aceea, înainte de a investi în înfiinţarea unei culturi de căpşuni remontanţi se vor face analize de sol.
Fertilizarea trebuie începută când plantele prezintă semne de creştere regulată, adică atunci când apar 2-3 frunze noi (după 3-4 săptămâni). Prima fertilizare nu trebuie să depăşească doza de 0,6 kg de îngrăşământ la 100 de metri de rând. O atenţie deosebită trebuie acordată dozelor de îngrăşăminte sub formă de azot. Regula generală este utilizarea tuturor îngrăşămintelor (în special azot) des, dar în doze mici.
6. Ruperea primei tije florale este obligatorie, iar dacă plantele nu au dezvoltat 2-4 frunzuliţe mature se va rupe chiar şi a doua tijă florală.
7. Materialul săditor trebuie procurat doar din pepinierele care produc sau comercializează stoloni conform standardelor şi oferă certificate de calitate pentru material săditor. Stolonii procuraţi din plantaţiile vechi care au produs fructe de căpşuni, îşi pierd însuşirile plantelor mamă de la o înmulţire la alta, sunt sursă de boală şi, de cele mai multe ori, au randament scăzut de productivitate din cauza carenţelor de micro şi macroelemnte.
8. Respectarea unor tehnici de combatere integrată a bolilor şi dăunătorilor pentru păstrarea plantelor sănătoase, previne folosirea ineficientă a pesticidelor.
9. Oprirea tijelor florale la jumatatea lui octombrie pentru evitarea epuizării plantei şi îmbătrânirii premature, în acelaşi timp îi permite un timp pentru refacerea potenţialului de productivitate din anul următor.
10. Toaletarea frunzelor vechi şi NU COSIREA în totalitate, care este specifică culturilor de căpşuni uniferi care se cosesc după ultimul cules, la sfârşit de iunie-iulie.

PLANTĂRI PÂNĂ ÎN IULIE. CE CONDIŢIE TREBUIE RESPECTATĂ?
Datorită raţionalizărilor şi diferenţelor de tehnologie între cultura de căpşuni de tip unifer (sezonier) şi cea cu plante remontante, un factor important de care trebuie să se ţină cont obligatoriu este termenul limită până la data care se pot face plantările. Acest termen este limitat de intervalul de timp din luna în care au fost colectate plantele din câmp iar plantările se pot face până în luna iulie, atâta timp cât plantele nu depăşesc perioada de depozitare în spaţiile special amenjate mai mult de 6 luni de zile. Atunci când plantele se ţin mai mult, rata de prindere este scazută iar plantele intră în declin chiar din anul 0 de plantare.

Avantajele cultivării căpşunilor remontanţi
• Productivitatea ridicată permite recuperarea investiţiei încă din primul an de producţie, datorită preţului ridicat al fructelor în extrasezon.
• Evitarea îngheţurilor târzii de primăvară şi a pierderilor de producţie cauzat de acest fenomen.
• Calităţile nutritive şi organoleptice ale fructelor sunt mai ridicate (gust şi aromă deosebite, conţinut bogat în vitamina C) iar datorită soarelui, fructele sunt mai ferme şi capătă un aspect comercial.

Doamna Maria Mănescu din Polovragi, Gorj cultivă şi soiuri remontante de căpşun. Ce producţii a obţinut şi cum arată căpşunile? Vezi AICI: Ce are atât de special Căpşuna de Polovragi?

Dezavantajele cultivării căpşunilor remontanţi
• Ponderea de prindere a plantelor este de 95%, după primul an de producţie sunt prevăzute pierderi de 5-12%, iar după anul al doilea se ajunge la un procentaj de 25%. Plantele intră în declin din anul 3, când pot apărea pierderi de peste 50%, ca urmare a faptului că plantele produc o perioadă mai lungă de timp.
• Lipsa informaţiilor de specialitate şi a unei tehnologii de cultură raţionalizată în funcţie de fişa tehnică a fiecărui soi în parte. Acest tip de cultură necesită o bună stăpânire a cunoştintelor de entomologie şi fitopatologie, pentru recunoaşterea la timp a agenţilor patogeni şi a dăunătorilor.
• Datorită eşalonării producţiei pe o perioadă mai lungă de timp, ca o plantaţie să renteze din punct de vedere economic (lucrări tehnologice ale terenului, cules, irigare, fertilizare) se recomandă înfiinţarea pe suprafeţe mai mari.
• Au nevoie de o protecţie adecvată împotriva îngheţului în majoritatea zonelor din ţară (agril, tunele sau minitunele, atunci când temperaturile din timpul iernii scad sau există oscilaţii de temperatură), chiar dacă plantele afectate de îngheţ se regenerează destul de bine. Unul dintre cei mai importanţi factori care influenţează starea de sănătate este vigoarea plantelor, care depinde de frigul acumulat în perioada de repaus din iarnă.

ing. Alexandra Orlaie-Tăran
Pepiniera MOARA