Verile fierbinți au efecte nefaste asupra tuturor funcțiilor vitale ale porcilor, care, odată denaturate, induc scăderi semnificative ale performanțelor productive și reproductive în efectivele de suine.

Ca în fiecare an, înainte de sosirea valurilor de caniculă, revenim cu alte efecte nedorite ale temperaturilor ridicate asupra porcilor. Și de această dată am preluat concluzii din studii și cercetări aprofundate ce aduc noi dovezi ale efectelor verilor fierbinți asupra efectivele de suine.

Când ies porcii din zona de confort termic?

Pentru cine nu cunoaște, temperatura corporală normală a porcilor se situează la valoarea de 39°C, iar primele semne ale apariției stresului indus de temperaturile ridicate apar atunci când acestea depășesc 22°C, desigur, în funcție de vârsta și de starea fiziologică a animalului. Aceste semne se reflectă, în primul rând, asupra comportamentului animalelor:

• Respectiv scăderea consumului voluntar de furaj și a activității fizice;
• În paralel cu creșterea ritmului respirator și cardiac.
• Pe de altă parte, însă, stresul caloric dezechilibrează și o serie de alte procese fiziologice mai greu de observat imediat, dar care au efecte substanțiale asupra performanțelor productive și reproductive.
• Mai mult, porcii moderni sunt mult mai susceptibili la acțiunea temperaturilor crescute din cauza ratei lor metabolice mai ridicate, prin comparație cu rasele de tip vechi. Acesta e un fapt dovedit la liniile genetice actuale, care reacționează imediat la efectul caniculei prin: reducerea ratei fătării; extinderea intervalului dintre momentul înțărcării și cel al reluării ciclului estral; apariția fenomenului de infertilitate de vară sau sezonieră.

Temperatura corporală normală a porcilor se situează la valoarea de 39°C

Ce se întâmplă în corpul scroafei stresate termic?

Ca răspuns fiziologic primar la acțiunea temperaturilor ridicate, animalul va redirecționa afluxul de sânge dinspre organele interne către țesuturile periferice ale pielii și urechilor pentru amplificarea eliminării căldurii. Rezultatul acestui proces conduce la perturbarea integrității tractului digestiv și a echilibrului microbial intestinal, cu efecte cum ar fi:

• Scăderea eficienței absorbției nutrienților din furaj;
• Activarea sistemului imunitar, mare consumator de energie;
• Limitarea secreției de mucus intestinal ce amplifică permeabilitatea intestinală;
• Reducerea numărului de bacterii ce favorizează fermentarea fibrelor și favorizarea, în paralel, a multiplicării celor patogene.

Pe lângă efectele gastro-intestinale, stresul generat de temperaturile ridicate perturbă și funcționarea normală a hormonilor ce reglează funcția reproductivă, mai ales instalarea pubertății și exprimarea estrului, dar și durata fătării sau producția lactată a scroafelor.

Se cunoaște faptul că lactația este procesul cel mai consumator de energie din viața scroafei, iar căldura nu face altceva decât să amplifice acest fenomen.

Animalul, în perioadele de caniculă, consumă furaj mai puțin, tocmai pentru a limita producția temperaturii corporale metabolice, aspect care conduce, logic, la scăderea secreției lactate, încetinind implicit creșterea purceilor sugari.

Concret, într-un studiu recent, s-a dovedit că pentru fiecare 1°C de creștere a temperaturii ambientale, peste cea de 25°C, consumul voluntar de furaj al scroafei scade cu aproximativ 270 g/zi, iar producția de lapte cu peste 180 g/zi, în paralel cu o pierdere suplimentară a masei corporale a scroafei de 1,5 kg/lactație.

Canicula și efectele asupra gestației

Consecințele caniculei depind extrem de mult de faza ciclului reproductiv în care se află scroafa la momentul respectiv, începând chiar și de la montă sau inseminare.

Greutate mică la naștere. Studiile demonstrează clar că scroafele inseminate în cursul lunilor fierbinți de vară produc un număr mai mare de purcei a căror greutate la naștere este sub 1,1 kg, precum și o mai mare variabilitate a acestui parametru, comparativ cu scroafele care au fost inseminate (sau montate) în lunile de toamnă.

Avorturi timpurii. Mai mult decât atât, există și câteva perioade ale dezvoltării intrauterine a purceilor în care riscul efectelor negative a caniculei este maxim. Perioada incipientă este cea a primelor două săptămâni de gestație în care fetușii nu își pot adapta propria termoreglare, cu efecte negative asupra dezvoltării sau rezultând avorturi timpurii, arareori observabile.

Prolificitate scăzută la scrofițe. Dacă, însă, stresul caloric are loc în perioada în care la fetușii femele se dezvoltă ovarele (zilele 30-60 de gestație), numărul ovocitelor cu care se vor naște acestea va fi mult mai mic. Ținând cont de faptul că ovarele fetușilor femele nu mai generează ovocite noi după încheierea acestei faze, este evident că viitoarea scrofiță va avea o prolificitate mai scăzută pe toată perioada vieții productive.

Dereglarea metabolismului și a ADN-lui. În ultima parte a gestației, stresul termic exacerbează dereglarea metabolismului lipoproteic și chiar a ADN-ului din țesuturile ovariene și ale tractului reproductiv. În plus, redirecționarea fluxului sangvin spre suprafața externă a corpului are ca efect reducerea celui utero-placentar, conducând la variabilitatea masei corporale a fetușilor și chiar la avorturi târzii.

Greutate redusă a purceilor la înțărcare

Nu în ultimul rând, ar mai fi de precizat că efectele negative ale stresului caloric la care au fost supuși purceii pe parcursul vieții lor intrauterine are și implicații semnificative ulterioare asupra creșterii și dezvoltării acestora.

Astfel, studiile au constatat că acești purcei vor avea o greutate la înțărcare mai redusă cu aproximativ 15% față de cei care nu au avut de suferit stres termic intrauterin. Asta înseamnă că și eficiența digerării laptelui matern și a furajului pre-starter este mai scăzută.

Mai mult decât atât, aceiași purcei afectați au și o compoziție corporală denaturată în sensul că, indiferent de condițiile asigurate după naștere, aceștia vor avea o capacitate limitată de a-și dezvolta musculatura, în detrimentul depunerilor de grăsime, cu impact negativ asupra procentului de carne în carcasă la sacrificare.

AMPLIFICAREA AGRESIVITĂȚII

Și, dacă toate aceste consecințe negative nu ar fi deja suficiente, s-a demonstrat că purceii afectați de stres caloric în perioadele critice ale dezvoltării intrauterine vor avea o concentrație sangvină constant crescută a cortizolului, hormon responsabil cu amplificarea agresivității, care, după cum știm, poate conduce la riscuri sporite de rănire, mușcarea cozilor și/sau urechilor sau chiar la canibalism.