MILENIUM şi JOJO sunt două noi soiuri de prun lansate de cercetarea autohtonă. Milenium este cea mai recentă creaţie a ICDP Piteşti-Mărăcineni, iar Jojo, obţinut în Germania din Ortenauer x Stanley, e primul soi de prun rezistent total la Vărsatul prunului.
Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură (ICDP) Piteşti-Mărăcineni a organizat evenimentul ”Zilele prunului”, ocazie cu care a anunţat cele mai noi creaţii ale cercetătorilor argeşeni. În cadrul evenimentului, au fost prezentate 33 de soiuri de prun, în care a predominat genetica românească, alături de varietăţi de origine germană, sârbescă, rusească.
JOJO, invincibil în confruntarea cu Vărsatul prunului
Scopul activităţii de cercetare a Institutului a fost nu numai crearea de soiuri româneşti, ci şi introducerea de genetică din străinătate în vederea evaluării comportării acesteia în condiţiile pedoclimatice din România.
Deja au pătruns în plantaţiile comerciale soiuri de origine germană sau varietăţile din Serbia până nu demult principala ţară cultivatoare de pruni din Europa, România ocupând acum primul loc.
Participanţii la eveniment s-au interesat în mod deosebit de prunul Jojo, obţinut în Germania din Ortenauer x Stanley, primul soi total rezistent la Plum Plox Virus (vărsatul prunului).
Inamicul principal al prunului
Principala problemă a prunului este sensibilitatea la această boală virală de carantină a cărei sursă de infecţie sunt plantele contaminate, ce se transmite prin altoire sau prin afide.
Prevenirea şi combaterea se fac prin folosirea de soiuri rezistente/tolerante şi altoi/portaltoi neinfectaţi, prin monitorizarea pepinierelor, eliminându-se puieţii infectaţi, distrugând gazda buruienilor şi prin controlul afidelor vectoare.
MILENIUM – cel mai recent soi al Institutului
„Cea mai recentă creaţie a Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură (ICDP) Piteşti-Mărăcineni este Milenium, un soi foarte bun din punct de vedere al mărimii fructului, poate ajunge la 65 g în medie, şi al productivităţii, dar lasă de dorit din punct de vedere coloristic. Acesta are o culoare roşiatică şi nu albastră, consumatorul român fiind obişnuit cu pruna de culoare albastru închis, acoperită cu pruină albăstruie”, a explicat Mădălina Butac, secretar ştiinţific al Institutului, şefa Laboratorul genetică şi ameliorare, responsabilă cu ameliorarea soiurilor de prun.
Pe lista de aşteptare
O altă noutate prezentată la ”Zilele prunului” de la ICDP Piteşti-Mărăcineni a fost hibridul cu nume de cod H 98-10-10 P, încrucişat în urmă cu câţiva ani la Institut. Nu a fost înscris la ISTIS, deoarece amelioratorii nu au fost mulţumiţi de culoare, întrucât fructul nu se colorează în totalitate. Urmează ca în perioada următoare, noua creaţie să fie înregistrată şi brevetată.
Află cum a ajuns PRUNUL specia dominantă în pomicultura României?
