Trichineloza sau trichinoza este o zoonoză produsă de un parazit nematod vivipar din genul Trichinella, ce are drept gazdă animalele domestice sau sălbatice, porc domestic, mistreţ, cal, urs, nutrie, focă, câine și pisică.

Omul se poate infesta prin consumul de carne crudă, sau insuficient preparată termic și care conține larvele infestante de Trichinella. Boala este tratabilă, dar intervenția tardivă poate fi nefastă, prin instalarea unor sechele permanente.

În general, infestarea animalelor din ferme şi gospodării este posibilă prin nerespectarea unor condiții de biosecuritate generală, prin ingerarea de către speciile de animale domestice sau sălbatice de carne şi subproduse infestate sau chiar de rozătoare parazitate.

Infestarea speciilor gazdă cu Trichinella spp. nu produce semne clinice la animalele parazitate, prin urmare, animalele nu manifestă semne clinice evidente.

Ciclul de viaţă al Trichinella spp.

Ciclul de viață a parazitului presupune o singură gazdă care joacă atât rolul de gazdă definitivă (găzduiește paraziții adulți în mucoasa intestinală), cât și de gazdă intermediară (găzduiește larvele infestante care parazitează fibrele musculare striate).

Contaminarea se produce când omul ingerează carne parazitată (de porc domestic, mistreț,

urs, cal, etc.), crudă sau insuficient preparată termic, care conține larve vii închistate de Trichinella spp.

Examinarea cărnii de porc se face prin examen microscopic, iar carnea animalelor care nu aparţin speciei porcine (cal, urs, nutrie etc.) se examinează prin metoda digestiei artificiale, în conformitate cu prevederile Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1375, cu modificările şi completările ulterioare.

Baza legală este pentru controlul trichinei este prezentată în Manualul operaţional care servește la punerea în aplicare a Planului de Contingență al României pentru managementul crizelor privind produsele alimentare. Elaborat de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), manualul are ca obiect managementul incidentelor induse de confirmarea Trichinella spp. în carnea proaspătă și în subproduse.

Cum se recoltează probele pentru trichineloză?

• Din carcasa întreagă se recoltează cel puţin o probă de mărimea unei nuci (cca. 50g) din fiecare pilier diafragmatic din apropierea părţii tendinoase. Dacă nu există decât un pilier diafragmatic, se recoltează din acesta o probă de mărimea a 2 nuci.
• Dacă pilierii diafragmatici nu sunt prezenţi, se recoltează aceeaşi cantitate din partea musculară a diafragmei situată în apropierea coastelor sau a sternului, din musculatura limbii, din muşchii maseteri sau din muşchii abdominali.
• Pentru piesele din carne: din fiecare piesă se recoltează, din locuri diferite, din apropierea oaselor sau a tendoanelor, 3 probe de muşchi scheletici fără grăsime şi, pe cât posibil, de dimensiunea unei nuci.
• Din preparatele crude se recoltează, din 3 puncte diferite, câte o probă de dimensiunea unei nuci.

În cazul vânatului (urs, mistreţ), pentru examenul trichineloscopic din fiecare carcasă se recoltează, de la fiecare dintre muşchii diafragmei, muşchii intercostali sau abdominali, câte 2 probe, în total 4 probe a minim 20 grame pentru fiecare carcasă;

ANSVSA recomandă să cumpăraţi carne de porc, produse sau preparate din carne numai din locuri sau spaţii autorizate şi supravegheate sanitar veterinar, care, prin programul de control implementat de către inspectorii, sanitari veterinari, garantează că aceastea provin din abatoare aprobate, unde este asigurată asistenţa sanitară veterinară permanentă.

Atenţie!

• În situaţia în care medicul veterinar constată că porcul (carne) este infestată cu trichineloză, nu riscaţi vânzarea, sacrificarea şi consumul cărnii.
• Carnea infestată trebuie pusă sub sechestru şi dirijată către unităţile autorizate sanitar veterinar pentru neutralizarea deşeurilor.

Cum se manifestă trichineloza la om?

Perioada de incubație a bolii la om este variabilă, între 2 si 28 de zile, cu o medie între 10-14 zile, fiind invers proporțională cu severitatea infestării.

La om, trichineloza evoluează în 3 faze:

1. Fază intestinală cu debut la 1-2 zile după ingestia de carne, se manifestă prin diaree, greață, vomă, dureri abdominale.
2. Faza de diseminare a larvelor în sânge, cu debut la 2-4 săptămâni după ingestia de carne, manifestată prin febră, mialgii, edeme faciale și palpebrale bilaterale, erupții urticariforme și eozinofilie care poate depăși 50%, ajungînd chiar la 80%.
3. Fază tisulară de închistare a larvelor în mușchi (cronică), începe în săptămâna a 3-a, când febra scade, însă mialgiile și manifestările alergice persistă mult timp. În acest stadiu, larvele închistate pot fi evidențiate în biopsia musculară; radiologic, se pot pune în evidență focare de calcifiere în masele musculare. În formele severe de boală apar complicații.

În urma evoluției bolii, pot avea loc complicații neurologice: polinevrite, meningită, encefalită, pareze focale sau difuze, delirium și psihoză. Alte complicații sunt cele cardio-vasculare manifestate ca: miocardite, insuficiențe cardiace congestive, tromboze şi altele.

„Infestările cu Trichinella spp. produc, de regulă, incidente alimentare, iar nu crize, având în vedere că infestările cu acest parazit se produc sporadic, probabilitatea infestării în masă fiind foarte scăzută” se arată în Manualuloperaţional al ANSVSA.