Assaf este o rasă de oi mixă, crescută pentru producţia de lapte şi carne, formată relativ recent în Israel şi care a devenit deosebit de apreciată pentru calităţile sale şi toleranţa la climă şi condiţiile de întreţinere.
Formarea rasei Assaf, scurtă istorie
Rasa Assaf este rezultatul încrucișării dintre rasele Awassi și rasa Friză (Est Friesian Milk – Frizia de est germană pentru lapte).
Începuturile rasei Assaf datează din 1950, atunci când cercetătorii de la Institutul de Cercetări Agricole Volcani din Israel au demarat acest proiect de dezvoltare cu scopul de a îmbunătăți fertilitatea rasei locale de oi Awassi.
Rasa locală Awassi produce în medie aproximativ 40 de litri de lapte pe an. Cercetătorii israelieni şi-au dorit să crească rata de reproducere a rasei locale Awassi prin încrucişarea cu rasa Friză germană, cunoscută atât pentru producția mare de lapte, cât și pentru fertilitatea ridicată. Combinația de 3/8 „sânge” Friză şi 5/8 Awassi a fost considerată ideală pentru optimizarea vitalității, a producției de lapte și a ratei natalității.
Astfel, prin încrucişare şi atentă selecţie genetică, dar şi prin îmbunătăţirea tehnicilor de creștere și hrănire, fermierii israelieni au îmbunătăţit substanţial calităţile acestei noi rase pentru producţia de lapte, în acelaş timp cu rata de reproducere.
Majoritatea crescătorilor de oi din Israel au adoptat rasa Assaf, care este considerată acum nu numai o oaie de lapte de calitate superioară, dar și un producător excelent de carne bine adaptat la sistemele de producție semi-extensive şi extensive. În condițiile specifice din Israel, oile din rasa Assaf fată de 3 ori în 2 ani şi au o producție anuală de lapte de cca. 450 de litri.
Rezultatele bune de producţie şi recunoaşterea oficială a rasei de oi Assaf a crescut an de an. Odată cu creşterea disponibilităţii sale în zona natală, rasa Assaf s-a răspândit și în alte țări mediteraneene (Spania 1977, Portugalia 1991), dar şi Statele Unite, Chile și Peru, după care rasa şi-a continuat expansiunea şi către alte state şi continente.
Oile Assaf sunt animale foarte rezistente și puternice, bine adaptate la climatul local şi sistemele de producție intensive care implică înțărcarea mieilor la naștere şi creșterea lor prin alăptare artificială și mulsul oilor după naștere.
Caracteristicile morfologice ale rasei Assaf
Rasa grupează animale de culoare predominant albă, dar şi cu indivizi care pot avea o colorare roșie/maro sau neagră în părțile distale, precum fața și extremitățile picioarelor. Oile Assaf sunt animale de talie medie spre mare, cu un profil corporal şi linii specifice raselor de lapte.
În general alb, capul oilor este în armonie cu restul corpului, lipsit de lână, lung, plat pe laturi şi cu un profil curbat (subconvex). Urechile sunt mari, late și lungi, cad lateral şi au margini şi vârf care tinde să se întoarcă spre exterior. Prezenţa coarnelor este comună. Gâtul este lung, puternic și musculos, uneori cu pliuri longitudinale în piele.
Rasa Assaf are un trunchi lat şi adânc, coaste ușor arcuite, coapsele late, greabănul fără proeminență, linie dreaptă dorso-lombară, crupa lată și ușor coborâtă, terminată într-o coadă semi-grasă, specifică rasei mamă Awassi. Ugerul este puternic, simetric şi cu sfârcuri de mărime medie.
Membrele sunt puternice, de lungime medie proporțional cu trunchiul, articulațiile puternice, antebrațele și coapsele în unghi drept cu coloana vertebrală dreaptă. Copitele sunt simetrice și dure.
Greutatea poate varia între 70-90 kg la femele și 80-140 kg la masculi.
Culoarea lânii este în general albă, în unele cazuri roșiatic/maro sau chiar negru pe cap și într-o măsură mai mică pe membre. Lâna nu acoperă membrele sub jaret, partea din față a gâtului și nici capul, ugerul sau testiculele.
Performanţe de producţie – lapte
Oile Assaf se caracterizează prin capacitatea mare de producție a laptelui, cu lactații prelungite care ajung la 270 de zile și de multe ori le depășesc, cu o bună adaptare la mulsul mecanic.
Producția medie normalizată la efectivele certificate prin controal oficial la 150 de zile de la fătare este de peste 390 de litri (2,6 litri/zi), cu un conținut mediu de grăsimi de 6,2%, proteine 5,3% proteine şi 16,8% substanță uscată.
În fermele comerciale, oile din această rasă sunt capabile să producă aproximativ în medie 1,9-2,0 litri de lapte pe zi, într-o lactație de 175-200 de zile, iar producţia medie pe întreaga lactaţie ajunge la 450-550 litri de lapte.
Performanţe de producţie – carne
Oile Assaf au o precocitate sexuală bună, ceea ce face posibilă împerecherea de la vârsta de 7 sau 8 luni, în funcție de dezvoltarea corporală şi data fătării, astfel că prima fătare poate avea loc chiar şi până la vârsta de un an.
În fermele comerciale, mieluţele Assaf sunt introduse la montă la vârsta de 9-10 luni. Oile Assaf au o fertilitate bună și prolificitate medie de 1,6 miei/fătare.
Rasa este exploatată mai ales în sisteme intensive în care tendința este de a gestiona reproducerea cu o fătare pe an, dar sunt des întâlnite fermele în care au loc trei fătari în doi ani. Miei nou născuţi sunt hrăniţi cu 1-2 zile cu colostrum după care sunt alăptaţi artificial.
Pentru producţia de carne, masculii sunt, în general, crescuţi pentru producţia de carne de „miel de lapte”. Sporul mediu de creştere al mieilor este bun. Viteza de creștere este la valori medii apropiate de 400 g/zi, mieii putând ajunge cu uşurinţă la o greutate medie de 28-35kg la vârsta de 90 de zile.
Rasa Assaf – întreţinere şi furajare
În Israel, această rasă este întreţinută într-un sistem de producție intensiv care implică înțărcarea mieii imediat după naștere, creșterea lor prin alăpltare artificială și mulsul oilor imediat după fătare. Pentru obţinerea fătărilor extra-sezon, femelele sunt sincronizate hormonal.
Mai multe studiiarată că performanța reproductivă şi curbele de lactație, respectiv producția de lapte sunt puternic influenţate de vârsta la prima fătare şi sezon. De asemenea, producţia de lapte a fost afectată de numărul de miei fătaţi, oile cu gemeni și tripleți producând cu aproximativ 20 de litri mai mult lapte pe lactație decât oile cu un singur miel.
Un alt factor important care influenţează producţia de lapte este durata zilei lumină. Diferența dintre producţia de lapte în zilele din mijlocul verii și din mijlocul iernii ajunge să fie ce cca. 0,5 litri de lapte în favoarea verii.
Mieluţele care s-au împerecheat pentru prima dată la vârste mai târzii au produs mai mulți miei și mai mult lapte decât femelele care au intrat timpuriu în lactație.
Studiile efectuate în Spania arată că rasa de ovine Assaf este mai bine adaptată la sistemele de producție intensivă decât la sistemele tradiționale, extensive.
Resurse – Asociaţii naţionale şi regionale
În România, efective importante de oi Assaf au fost importate în special din Spania şi Grecia. Animalele au fost folosite atât pentru hibridare cu rasele locale, cât şi pentru creştere în rasă pură, în general în sistem semi-intensiv sau intensiv, crescute în stablaţie şi exploatate în special pentru lapte.
