Atent la schimbările climatice, Alexandru Haită și-a resetat ferma de 1.100 ha: de 15 ani a scos plugul la pensie, pune doar culturi de toamnă și nu face covor verde! De ce a renunțat la culturile de primăvară?
„Cred că sunt între pionierii care au renunțat la tehnologia convențională, îndeosebi la plug, din 2009 am introdus sistemul lucrărilor minime, am început mai întâi cu prelucrarea solului în vertical till, fără răsturnare de brazdă, pentru o păstrare mai bună a apei în sol și o drenare mai bună. Apoi am trecut în minim till, iar acum am terenuri cultivate în tehnologia no till”, ne spune teleormăneanul din Călinești.
DIFERENȚA ÎNTRE NO TILL ȘI MINIM TILL
Alexandru Haită precizează că între no till și minim till diferența este doar de o lucrare superficială până în 5 cm.
După recoltare, pe unele terenuri, intră cu un disc sau cu un tăvălug cu lame, iar pe anumite sole însămânțează direct în miriște cu două mașini Horsch. 80% din terenurile fermei sunt lucrate în mimim till, restul de 20% în no till.
FĂRĂ CULTURI DE PRIMĂVARĂ – O STRATEGIE CÂȘTIGĂTOARE
Acesta susține că din 2019 nu mai pune culturi de primăvară din cauza stresului termohidric din perioada de vară (precipitații insuficiente și arșită severă).
„Însămânțăm doar culturi de toamnă, este o strategie aplicată de câțiva ani în ferma mea (preluată și de unii colegil din zonă) care până acum s-a dovedit a fi câștigătoare” – Alexandru Haită
În acest an a semănat rapiță (500 ha), grâu (350 ha), orz (100 ha) și mazăre de toamnă pe 50 ha, culturile aflându-se într-un stadiu vegetativ optim, pe terenuri cu 271 litri de precipitații/mp.
„NU AM FĂCUT NICIODATĂ COVOR VERDE”
„Pe mine cel mai mult mă interesează să optimizez resursa de apă și timpul de execuție a lucrărilor. Nu urmăresc neaparat reducerea costurilor. Nu am făcut niciodată covor verde pentru că îmi consumă apa din sol, prefer să conserv altfel apa, făcând mai bine fac strat din resturi vegetale care să-mi protejeze solul”, consideră Alexandru Haită.
„ÎN PRIMII ANI AM AVUT SCĂDERE DE PRODUCȚIE!”
„Eu nu sfătuiesc pe nimeni să facă minimum till sau no till până nu studiază înainte și până nu va înțelege procedura, pentru că în primii ani vor fi scăderi de producție. Sunt zone cu terenuri foarte grele (așa cum am în fermă) cu lipsă de oxigen, cu porozitate redusă și, făcând lucrări din ce în ce mai puține spre deloc, la un moment dat se blochează solul și rădăcinile nu ajung să fie suficient de viguroase să dezvolte o cultură satisfăcătoare economic”, consideră fermierul.
CITEȘTE ȘI: Cu cărțile pe față despre NO-TILL: NU SECETA A INVENTAT TEHNOLOGIILE MINIME
„DE 15 ANI AM SCOS PLUGUL LA PENSIE”
Alexandru Haită: „Eu din 2009 nu am mai arat, am scos la pensie plugul, am început prima dată cu decompactarea solului, după aia ușor cu aerarea lui, încorporarea cât mai bună a resturilor vegetale pe un profil de 0-30 cm. Nu am tocat resturile mărunt, pe mine m-a interesat să fie resturile vegetale cât mai mari ca să nu se descompună rapid pentru că avem probleme cu oxigenarea solului. Procesul e destul de lung, în primii 2-3 ani ai scădere de producție”.
VIDEO: Vezi ce agrotehnică face Alexandru Haită în ferma lui de 1.100 hectare!
Fermierul Alexandru Haită, din Călinești – Teleorman, cel care folosește cerealele din propria exploatație pentru a obține băuturi spirtoase în cadrul distileriei Măgura Zamfirei.
