Unul dintre cei mai cunoscuţi şi respectaţi fermieri care îşi desfăşoară activitatea în Câmpia Bărăganului, Alexandru Baciu trage un puternic semnal de alarmă cu privire la viitorul sectorului lactatelor din România.
Într-o declaraţie tranşantă acordată în exclusivitate revistei FERMA, acesta a dezvăluit că intenţionează să renunţe la producţia de lapte şi să îşi concentreze activitatea pe carne, din cauza pierderilor masive şi a unui sistem de sprijin insuficient pentru fermierii români.
O afacere care nu mai este profitabilă
„Am ajuns în situaţia în care vreau să vând ferma de vaci de lapte. Dacă aş fi avut doar această activitate, ar fi trebuit să o închid de mult”, spune fermierul din Călăraşi. În prezent, acesta colectează 10.000 de litri de lapte pe zi, dar recunoaşte că marja de profit este aproape inexistentă. „Eu primesc 2 lei pe litrul de lapte, dar un fermier mai mic, cu 30-50 de vaci, abia primeşte 1,50 lei. Cum să supravieţuiască? Cum să crească clasa de mijloc în agricultură?”, se întreabă Baciu.
Importuri masive şi preţuri inechitabile
Un alt factor care, în opinia sa, complică lucrurile este concurenţa neloială generată de importurile masive de lapte crud din Polonia şi Ungaria. „Dacă preţul primit de fermierii români ar fi competitiv şi corect, nu am mai importa lapte, de multe ori de calitate îndoielnică”, subliniază cel care deţine şi funcţia de vicepreşedinte al Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).
O reconversie necesară, dar complicată
Alexandru Baciu deţine în prezent 1.300 de bovine, majoritatea din rasa Montbeliarde, renumită pentru productivitatea ridicată, care se pretează a fi crescută atât pentru carne cât şi pentru lapte. Totuşi, în condiţiile actuale, acesta doreşte să facă o reconversie către producţia de carne, însă procesul este complicat din cauza birocraţiei excesive.
„Jumătate din costul de producţie al unui litru de lapte este reprezentat de hrana animalului, iar cu cealaltă jumătate trebuie să acopăr salarii, taxe la stat, curentul electric. Fiica mea care este economistă mi-a zis că afacerea noastră nu mai este sustenabilă. Pentru că noi băgăm un leu şi scoatem 5 bani”, explică Baciu.
Subvenţiile şi reglementările, departe de realitatea fermelor
Un alt obstacol major este condiţionarea subvenţiilor de controlul oficial al performanţelor (COP). „În ţări precum Franţa, Italia sau Germania, COP se face doar în fermele de elită, care vând material genetic. La noi este obligatoriu pentru toţi, ceea ce reprezintă o anomalie”, argumentează fermierul.
În final, acesta atrage atenţia şi asupra provocărilor din sectorul de creştere a bovinelor pentru carne. „Vaca de carne poate fi profitabilă dacă reuşeşti să vinzi anual cel puţin 100 de tăuraşi. Noi ne bucurăm că exportăm animale vii, dar ar fi mult mai rentabil să exportăm piese şi carcase”, afirmă Alexandru Baciu.
Un viitor nesigur!
Concluzionând, putem spune că Alexandru Baciu este un exemplu elocvent al dificultăţilor cu care se confruntă astăzi producătorii români de lapte. În pofida geneticii performante şi a unui management bine structurat, acesta ia în calcul reconversia pe carne ca soluţie pentru a evita pierderile financiare continue. Ca şi el, cu siguranţă, mai sunt şi alţii, ceea ce ne face să credem că, fără măsuri concrete de sprijin, viitorul sectorului lactatelor din România rămâne incert.
