Semănatul orzoaicei de primăvară în toamnă nu este o practică standard, dar poate fi aplicat în anumite condiţii şi regiuni specifice, în funcţie de climă şi de scopul urmărit. Această abordare are avantajul că permite dezvoltarea rădăcinilor într-o perioadă de umiditate mai mare şi de temperaturi mai scăzute…

Adrian Iacob lucrează 1.200 de hectare în judeţul Timiş iar orz nu mai cultivă deja de zece ani. În schimb, pentru actuala campanie de semănat a alocat 100 de hectare orzoaicei pentru bere.

„Orzoaica de primăvară pe care dorim să o însămânţăm în perioada imediat următoare are o valoare mai mare la recoltat decât orzul de toamnă. În jur de 90 de bani chiar un leu kilogramul, faţă de orzul de furaj, care se vinde cu 55-60 de bani/kg. În condiţiile în care nu există diferenţe de productivitate iar investiţia este mai mică pentru că nu necesită multe fertilizări deoarece rişti să creşti nivelul de proteină”, argumentează bănăţeanul.

Această orzoaică de bere, pe care Adrian intenţionează să o vândă la recoltat producătorilor de malţ, mai are un avantaj important, faptul că eliberează mai repede terenul. „Chiar mai repede decât rapiţa. Ne lasă mai mult timp pentru a pregăti următoarea cultură”, susţine tânărul fermier, care este licenţiat în economie dar are şi diplomă de inginer agronom.

Proiect de investiţii în legumicultură

Pentru a-şi diversifica producţia, a luat deja în calcul o posibilă investiţie în legumicultură. Pentru început ar urma să aloce o suprafaţă de un hectar şi dacă lucrurile vor funcţiona cum trebuie ar putea creşte suprafaţa protejată la 3-4 hectare. Ar dori să cultive roşii în sere. „Totul automatizat, cu temperatură controlată, pe substrat de nucă de cocos. În sistem comercial. Dacă reuşim să prindem finanţare pe proiect, în cel mult patru ani ar trebui să ieşim deja pe piaţă. Investiţia este totuşi destul de mare, undeva la 3 milioane pe un hectar”, a ţinut să precizeze Adrian.

Irigaţiile nu reprezintă o soluţie viabilă din punct de vedere economic pentru el. Investiţiile ar fi prea mari. Plus că, spune el, dacă apare o secetă cumplită, cum a fost chiar şi anul acesta, există riscul de a fi impuse restricţii pentru utilizarea apei în agricultură, ceea ce ar face practic inutil un astfel de demers.