Un an catastrofal pentru agricultorii gălăţeni. Din cauza secetei agresive şi a vremii caniculare, culturile de primăvară au suferit enorm de pe urma lipsei de apă.

Producţii medii de 500 de kilograme la porumb şi în jur de o tonă la floarea soarelui, în condiţiile în care costurile de producţie pe hectar sunt undeva la 3.000 de lei, iar preţurile de livrare, destul de scăzute – iată formula clasică a… falimentului!

Culturile de porumb şi floarea soarelui i-au adus numai supărare şi necaz inginerului Adrian Dajbog, din Tg Bujor, judeţul Galaţi. A investit destui bani în agricultură fără posibilitatea de a-i recupera. De vină sunt  seceta pedologică accentuată şi arşiţa atmosferică care au afectat serios creşterea şi dezvoltarea plantelor, dar şi preţurile scăzute de pe piaţă.

Producţie de porumb estimată la 500 kg la hectar! 

„Avem o suprafaţă cultivată de 70 de hectare. Din estimările noastre, nu vom obţine o producţie mai mare de 500 kilograme la hectar! La preţul la care ni se oferă acum – de 700 de lei pe tonă, o să avem un „profit” negativ!”, ne-a declarat Dajbog.

Gălăţeanul aşteaptă ca porumbul să ajungă la umiditatea de recoltare şi să intre în solă cu combinele. (În paranteză fie spus, anul trecut a băgat tocătorul în cultura de porumb de 100 ha). El preconizează ca în jurul datei de 10 septembrie să se întâmple acest lucru.

Nici rapiţă nu va mai semăna dacă nu va ploua. Nu vrea să rişte, îngroapând banii în pământ.

Paguba va fi la floare şi porumb!

„Am recoltat floarea soarelui, producţia a fost asemănătoare cu cea de anul trecut, în jur de 1.000 kg/ha. Numai că preţul este foarte mic, am primit undeva la 1,70 lei/kg. Recolta am dat-o pentru că la câte datorii avem, nu ne mai permitem să ţinem producţia pe stoc!”, a continuat agricultorul.

Acesta a precizat că la grâu, la orz şi la rapiţă a avut producţii satisfăcătoare, dar preţul a fost scăzut, neacoperitor. Făcând un calcul estimativ a ieşit undeva pe zero! Cu siguranţă, paguba va fi la floarea soarelui şi porumb!

„Resetăm cheltuielile pe hectar!”

„Resetăm cheltuielile pe hectarul de cultură, în sensul că o să facem o tehnologie mai… rudimentară. Avem costuri în medie pe hectar de 3.000 de lei. Păi dacă noi facem, hai să zic, 2.000 kg de grâu, în medie la hectar, ori 0,8 lei kilogramul, sunt 1.600 de lei venituri! Va trebui să reducem aproape la jumătate cheltuielile. Cu siguranţă o să micşorăm suprafaţa la porumb, cred că o să renunţăm la o parte din cantitatea de fertilizanţi, la unele tratatmente, vom folosi sămânţă produsă de noi, vom reduce numărul de treceri cu utilajele”, a explicat Adrian Dajbog.

Condiţiile de subvenţionare s-au înăsprit

Fermierul constată cu tristeţe că vor veni şi alte probleme. „Condiţiile de subvenţionare s-au înăsprit, de la anul va trebui să lăsăm 4 la sută teren nelucrat. Or, la 500 de hectare, 20 rămân pârloagă, dar pentru ele trebuie plătită arenda proprietarilor.

De asemenea, nu mai beneficiem de subvenţia pentru zonă defavorizată, iar sprijinul financiar acordat de APIA pentru suprafaţă s-a redus. Aşa că pentru a obţine o subvenţie mai acătării, încercăm ecoschemele care sunt tot mai dificil de realizat”, a precizat Adrian Dajbog.

Ciobanii – proprietari pe mirişte!

„Şi colac peste pupăză, mai avem probleme şi cu ciobanii. Intră cu oile pe mirişte şi de multe ori nici nu mai aşteaptă să recoltăm! Ne strică culturile, făcând aşa-zisele hăţaşuri la capătul solelor.

Nu mai ai curajul să mai mergi pe mirişte după ce recoltezi, că te ia la rost ciobanul: ce cauţi pe acolo? S-au făcut proprietari pe mirişte!”, şi-a vărsat amarul fermierul din Tg Bujor.

„Nu mai avem curajul să ne împrumutăm!”

„Am zis să termin de recoltat porumbul şi o să mă gândesc mai serios ce voi face în continuare. Trebuie să elaborez un plan de austeritate pentru că nu pot merge cu cheltuiala mai departe… Falimentul e aproape! Cunosc destui fermieri ca şi mine aflaţi în situaţii financiare critice. Nu mai avem curajul să ne împrumutăm la bănci! Să vedem cum vom găsi resurse financiare pentru a relua noul ciclu de producţie 2023/2024”, a susţinut ing. Adrian Dajbog.