Marius Florin Brîndușan are doar 25 de ani și deja administrează societatea Agricola Brîndușan din localitatea arădeană Zimandu Nou, alături de tatăl său, de la care a moștenit pasiunea pentru agricultură.

”AM CRESCUT ÎN AGRICULTURĂ!”

Marius reprezintă a doua generație de agricultori din familia Brîndușan. Tatăl lui a deschis firma în 2007, a luat ceva teren în arendă iar în 2008 a accesat un program FEADR pentru dotarea cu utilaje.

Marius avea 13-14 ani când a început să prindă drag de agricultură, ajutându-și ocazional tatăl la lucrările din câmp. Drept urmare, pentru el a devenit clar care este drumul pe care-l va urma în viață.

Anul acesta a finalizat masterul în agricultură, la Timișoara, dar în paralel a urmat și cursurile Facultății de zootehnie, unde este în anul IV.

PROIECT EUROPEAN PENTRU FERMĂ ZOOTEHNICĂ

Ideea de a investi și în zootehnie a venit oarecum firesc, din cauza prețurilor mici de vânzare a cerealelor din ultimii ani. Ori, creșterea animalelor este, cel puțin deocamdată, alternativa cea mai bună pentru valorificarea producției vegetale.

Drept urmare, Marius Brîndușan a depus în 2019 un proiect de înființare și dotare fermă zootehnică de 110 capete, inclusiv cu partea de procesare pentru carne iar proiectul se află acum în faza de implementare.

S-a ambiționat să aducă la bun sfârșit proiectul zootehnic, deși costurile inițiale au crescut foarte mult. A prins pandemia, războiul ruso-ucrainean și, implicit, toate prețurile care au luat-o razna, mai ales în ceea ce privește partea de construcție a adăpostului și a unității de procesare. Dar, susținut și de producția din ferma vegetală, până la urmă va reuși să-și vadă și acest vis împlinit!

A FOST UN AN MULȚUMITOR!

Societatea Agricola Brîndușan exploatează 1350 ha de teren agricol, structura de culturi fiind adaptată în funcție de experiența anilor trecuți, cu rotații scurte impuse de clasa de terenuri din zonă (soluri predominant nisipoase): 500 ha au fost semănate cu grâu, 40 cu orz, o mică suprafață cu orzoaică (cultură pentru prima oară în testare), 470 ha cu rapiță și 40 ha cu lucernă. 300 de hectare au rămas pentru cultura de porumb din primăvară.

Agricultorii au renunțat la floarea soarelui și soia, pentru că mergeau mai mult în pierdere.

”Producțiile din acest an au fost mulțumitoare: la păioase am închis la 8 tone la hectar, însă la orz a fost puțin mai slabă producția, de 6.300 kg. Rapița a mers foarte bine, am avut o medie de 4.900 kg/ha de pe 480 ha cultivate. La porumb nu am avut producții după cât ne-am așteptat și după cum a pornit cultura, dar am închis cu 7.500-8.000 kg la hectar”, spune Marius Florin Brîndușan.

PROVOCĂRILE TÂNĂRULUI FERMIER

Pentru ca tinerii români să aibă șanse reale de a intra într-o competiție directă cu colegii lor vest-europeni e nevoie de mai multă susținere, inclusiv prin proiecte de finanțare dedicate tinerilor fermieri.

”Nu m-aș vedea făcând altceva în viață, decât agricultură, cu toate greutățile. Dar noi lucrăm pe aceeași piață concurențială și sincer, eu ca tânăr nu aveam nici o șansă să mă dezvolt, dacă nu era tata. Mă bucur că fratele meu mai mic a preluat și el pasiunea mea pentru agricultură, a început să se implice în activitatea agricolă și va veni și el pe acest drum”, ne mărturisește tânărul fermier din Zimandu Nou.

În ceea ce privește ”conflictul între generații”, acesta practic nu există în familia lor. Discuțiile cu tatăl lui sunt mai degrabă constructive.

”Lucrăm zilnic împreună, ne consultăm în permanență iar tata este un fermier conștient de evoluția agriculturii și acceptă noile tendințe și tehnologiile moderne pe care le-am adus în fermă, mai ales că acestea, în mod evident, ne ușurează mult munca”, spune Marius Brîndușan.