Vasile Fonoage, reprezentantul firmei Haygrove în România, a moderat în cadrul Conferinţelor Ferma la Agraria o dezbatere pe tema culturilor în spaţii protejate, prezentând posibilităţile de modernizare a solariilor până la atingerea standardelor de sere. Unul din punctele de interes ale fermierilor prezenţi a fost calitatea foliei şi garanţia acesteia.
„Folia normală este garantată de producător timp de trei ani, dar are o durată de viaţă de 4-5 ani, în funcţie de modul de utilizare de către fermier. Folia specială este tratată infraroşu şi asigură difuzia uniformă a luminii pe toată suprafaţa, ceea ce promite un spor al calităţii produselor de 20%”, a răspuns prompt reprezentantul firmei Haygrove.
Calcul comparativ al producţiilor
Folosind experienţa Haygrove în fermele din Anglia, Fonoage a prezentat un calcul compativ al producţiei de căpşuni în câmp şi în solarii, demonstrând utilitatea solariilor în obţinerea unui câştig suplimentar: „În condiţiile în care pe loturile din câmp se poate obţine o producţie de maxim 20 tone, dar aceasta nu este garantată, în solar avem un spor de producţie de 15%. Avem 65-70% calitatea I în câmp şi ajungem până la 95% calitate I în solarii, ceea ce ne permite să obţinem un profit suplimentar cam cu 30% la vânzarea produselor.
Mai punem un beneficiu de 25% pentru producţia pe care o culegem în primele două săptămâni şi pe care o vindem cu un preţ aproape dublu faţă de sezonul principal, când toată lumea are căpşuni”, a explicat Fonoage. Astfel de beneficii se obţin în condiţiile unor sisteme simple de solarii, ale căror costuri se pot amortiza în trei sezoane.
Modernizarea treptată a solariilor
Haygrove pune la dispoziţia celor interesaţi şi sisteme de solarii computerizate, testate timp de 3 ani în ferma proprie. O variantă mai puţin costisitoare pentru fermierul român, pentru că nu necesită sume foarte mari de bani încă de la început, este modernizarea treptată a solariilor. Potrivit schemelor de modernizare propuse de Haygrove, retehnologizarea implică trecerea de la solarii la sere.
„Am adus sistemele de solarii până aproape de standardele serelor. Solariile au deschiderile electrice pe care nu le găsim decât pe sere în momentul de faţă. Practic, noi vrem să facem din solarii înlocuitorii serelor”, a declarat Fonoage.
Primul pas este investiţia în solariile simple din Seria 4, fermierul rotunjindu-şi astfel profitul doar prin protejarea culturii, iar amortizarea se poate face în 2-3 sezoane. Pasul următor ar fi adăugarea jgeaburilor din oţel pentru colectarea şi reciclarea apei, urmate, posibil, în anul următor de montarea uşilor rulate acţionate electric şi a perdelor laterale rulate electric.
Ulterior se poate monta sistemul de rulare electrică a foliei de pe acoperiş, ceea ce va reduce costul ventilaţiei manuale şi va optimiza factorii de mediu din interiorul solarului. Ultimul pas ar fi adăugarea sistemului computerizat de control al factorilor de mediu, cu o singură unitate de comandă, bazat pe senzorii de temperetură/umiditate din interiorul solarului.
“Este vorba despre computerul central care se poate lega inclusiv la telefon, se poate lega pe laptop şi de acasă poţi da drumul la apă sau poţi programa să se deschidă numai uşile pentru a răspunde la intervalele de temperatură”, a explicat Fonoage. Un sistem computerizat se poate amortiza în 3-4 sezoane la cultura de tomate, în condiţiile în care în România se produc 150 până la 200 tone de roşii pe hectar.
Haygrove a finalizat astfel de proiecte în judeţul Vâlcea (6.000 mp), la Geoagiu – jud. Alba (60 ari), la Mănăstirea Frăsinei (2.000 mp). „Dacă se vor obţine finanţările pentru acest an, vom finaliza proiecte pentru o suprafaţă cuprinsă între 5 şi 7 ha. În această toamnă sau cel târziu în primăvara următoare vom finaliza un proiect în valoare de 400.000 euro la Dorohoi pe o suprafaţă de 4,5 ha”, a precizat Fonoage.
Rodica ORJANU
PERSPECTIVELE ARBUŞTILOR FRUCTIFERI ÎN ROMÂNIA
„Cultura arbuştilor fructiferi în contextul pieţei europene” a fost tema prezentării susţinute de Nelu Orlaie, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Căpşuni din România, în cadrul Conferinţelor Ferma la Agraria.
Cererea de fructe mici pe piaţa europeană aproape s-a dublat în ultimul deceniu, cele mai căutate fiind: afinele, zmeura, murele, coacăzea neagră, iar în cantităţi mai mici, coacăzele roşii, agrişele şi aronia.
Polonia este cel mai mare cultivator de fructe mici al Europei şi cea mai mare parte a producţiei este exportată în Germania.
Astfel, pentru o bună parte a pieţei europene, cererea rămâne neacoperită. “În România, avem o proprietate privată fărâmiţată, mai ales în Transilvania, şi ne gândim cum să găsim acele nişe de piaţă pe care noi le-am putea acoperi în acest context european.
Culturile de arbuşti fructiferi sunt specii cu producţie intensivă şi nu au nevoie de suprafeţe mari de teren. Practic, la o suprafaţă de jumătate de hectar putem discuta de o afacere de familie”, şi-a început Nelu Orlaie prezentarea, continuată cu tehnologia de cultură a arbuştilor fructiferi.
Mai multe detalii, în numărul viitor al revistei Ferma.
