
Temperaturile medii diurne ale aerului s-au situat între 14 și 25°C în zilele cele mai calde, abaterile termice pozitive fiind de 1…7°C și 10…20°C, limite apropiate de mediile multianuale în restul perioadei, exceptând sfârșitul intervalului, când s-au înregistrat valori medii ale aerului cuprinse între 5 și 17°C, mai scăzute cu 1…7°C față de normele climatologice.
Maximele din aer s-au încadrat între 4 și 32°C, în aproape toată țara, iar minimele s-au situat între 1 și 22°C, pe aproape întreg teritoriul agricol. În zonele depresionare din centrul și nordul țării s-au semnalat valori mai scăzute, de -6…0°C, local producându-se brumă.
Temperatura medie diurnă a solului la adâncimea de 5 cm s-a situat, în general, între 8 și 27°C, valori favorabile parcurgerii fazelor de germinare, răsărire și de înfrunzire la speciile de toamnă semănate în epoca optimă, precum și continuării însămânțărilor.
Precipitațiile înregistrate au fost sub formă de ploi locale, cu caracter de aversă, semnificative din punct de vedere agricol în majoritatea regiunilor agricole. În intervalul 11-13 septembrie, în sud-estul și în estul țării, cantitățile de apă excedentare au determinat menținerea exceselor de apă la suprafața solului, dar și pe profilul de sol 0-20 cm. Astfel, în Moldova, cele mai mari cantități de preciptații s-au înregistrat la Tecuci – 160 l/mp, Suceava – 60,5 l/mp, Focșani – 50,2 l/mp; în Muntenia, la Slobozia – 104,2 l/mp și la Buzău – 58,2 l/mp, iar în Dobrogea, la Tulcea – 89,0 l/mp și la Corugea – 62,4 l/mp. În ultimele zile ale lunii, ploile au fost torențiale, chiar abundente (26-70 l/mp), îndeosebi în jumătatea de sud a țării, acestea fiind însoțite de intensificări ale vântului, local cu aspect de vijelie, producând efecte mecanice îndeosebi speciilor pomicole (ruperi de ramuri, scuturarea fructelor etc).
Precipitațiile au fost:
• reduse cantitativ (22-25 l/mp), izolat, în estul Transilvaniei și în sud-vestul Munteniei;
• normale (26-50 l/mp), în sudul Olteniei, sud-vestul și sud-estul Transilvaniei, local, în vestul și nord-estul Moldovei, nord-estul Dobrogei, sud-vestul Munteniei, nord-vestul Banatului, în sudul și în centrul Crișanei;
• ridicate (51-100 l/mp), în cea mai mare parte a Maramureșului, Dobrogei, Munteniei, Olteniei, Banatului, Crișanei, Transilvaniei, în nordul, sudul și în sud-estul Moldovei;
• abundente (101-125 l/mp) și chiar excedentare (126-170 l/mp), izolat, în sudul Moldovei, sud-estul Munteniei, vestul Banatului și în nordul Maramureșului.
La 30 septembrie 2013, aprovizionarea cu apă în stratul de sol 0-20 cm/ogor s-a încadrat în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și, local, optime în aproape toată țara, cu excepția unor suprafețe agricole din sud-estul Olteniei, sud-vestul Munteniei, vestul Moldovei și al Crișanei, unde se înregistrează deficite de umiditate în sol, seceta pedologică fiind moderată și, izolat, puternică (vezi harta).
Starea de vegetație a culturilor agricole
În prima parte a lunii, condițiile agrometeorologice au favorizat desfășurarea în bune condiții a proceselor de vegetație la culturile de toamnă semănate, precum și maturarea la speciile prășitoare și pomi-viticole. Spre sfârșitul perioadei, scăderea semnificativă a temperaturilor din aer și din sol a încetinit ritmul de vegetație, în special în zonele depresionare.
Sub aspect fenologic, cultura de porumb se afla predominant la maturitatea deplină (80-100%) și la recoltare, în cea mai mare parte a zonelor de cultură. În jumătatea de sud a țării s-au finalizat lucrările de recoltare. În Transilvania, izolat, s-a semnalat atacul de tăciune (Ustilago maydis).
În principalele bazine specializate, sfecla de zahăr și-a definitivat faza de acumulare a zahărului în rădăcină, aflându-se la uscarea aparatului foliar și la maturitatea tehnologică (10-40%).
La cultura de cartof, s-au continuat și chiar încheiat lucrările de recoltare. În Moldova s-a semnalat atacul de mană (Pytophthora infestans).
Plantațiile pomi-viticole au înregistrat maturarea rodului, coacerea lemnului, îngălbenirea și căderea frunzelor, continuând și recoltarea. Local, în Transilvania, la pomii fructiferi s-a produs atacul de rapăn (Venturia inaequalis) și al afidelor (Aphis sp.), iar în Moldova, atacul de viermele merelor (Cydia pomonella).
Rapița semănată în epoca optimă, pe unele suprafețe din estul, centrul și sudul țării, se află în fazele de germinare-răsărire (10-100%) și formarea primelor frunze (10-30%).
În funcție de data semănatului, orzul și grâul de toamnă parcurg fazele de germinare și de răsărire (10-30%), continuându-se lucrările de însămânțare.
CALENDARUL LUCRĂRILOR AGRICOLE:
• Recoltarea, transportul și depozitarea produselor agricole de sezon;
• Eliberarea terenurilor de resturile vegetale și efectuarea arăturilor de toamnă;
• Urgentarea lucrărilor de pregătire a patului germinativ și a semănatului în epoca optimă, în special pe terenurile agricole cu o bună aprovizionare cu apă a solului;
• Lucrări de întreținere în vii și livezi.
ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ DE METEOROLOGIE
Director executiv:
Dr. Elena MATEESCU
Șef Laborator Agrometeorologie:
Daniel ALEXANDRU
Colectiv de elaborare: Anda BARBU, Maria NISTOR, Oana OPREA
Tel.: 021 3163116
E-mail: relatii@meteoromania.ro
Web: www.meteoromania.ro






