În aceste condiţii, bunii contribuabili – persoane juridice – au purces la socoteli pentru a plăti prima tranşă din acest impozit pe construcţiile speciale, până la 26 mai a.c. Cea de-a doua este aşteptată a se efectua până la 25 septembrie.

Potrivit textului de lege, începând cu 1 ianuarie 2014 impozitul pentru construcţiile speciale neimpozitate este în valoare de 1,5%. În principal, priveşte marile companii industriale din energie, telecomunicaţii, dar şi din agricultură. Fermierii vor trebui să achite taxa pe construcţiile speciale, adică pe: sere – indiferent că sunt din sticlă sau folie de plastic întinsă pe structură de lemn, pătuluri, depozite de îngrăşăminte, silozuri, adăposturi pentru păsări şi animale, heleştee sau garduri.

„Sunt nişte bani furaţi!”

„Eu m-am exprimat de-atâtea ori, taxa pe stâlp pentru agricultori este o aberaţie, încă un bir pe spatele producătorilor agricoli, ca să nu mai zic de altfel că cine a făcut clasificarea construcţiilor speciale, în afară de casă… toate sunt considerate construcţii speciale! Până şi o răsadniţă care este compusă din patru scânduri şi o folie şi care are întrebuinţare o lună, o lună şi jumătate, e considerată construcţie specială. E ceva strigător la cer. Adică, nu vreau să fiu răutăcios, dar… sunt nişte bani furaţi!”, ne-a declarat Laurenţiu Baciu, liderul LAPAR.

Laurenţiu Baciu ne spune că Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România va aştepta „să se dezmeticească politicienii, ca să avem cu cine sta de vorbă; în special la Guvern, văd că încă mai continuă campania electorală şi după aia o să mergem şi noi, dacă om avea la cine”.

Nu există cont pentru vărsarea banilor!

Cătălin Grigoriu, patronul Confert, un important operator în bussinesul din agricultură şi industria alimentară, susţine că Fiscul nu este pregătit să colecteze impozitul. „Nu am plătit nimic pentru că nici nu se poate plăti, pentru că nu există un cont conceput de către Finanţe pentru vărsarea banilor.

Se face acum o înscriere în vectorul de finanţe, o chestie care va mai dura măcar vreo trei săptămâni; trebuie luat fiecare activ în parte, în funcţie de valoare, să se stabilească  cuantumul, deci mai devreme de vreo două – trei săptămâni de aici încolo va fi imposibil să facem vreo plată”, ne-a declarat omul de afaceri.
Diferenţe între lege şi procedurile de aplicare

Cătălin Grigoriu, patronul Confert, a detaliat temerea sa în legătură cu acest act normativ: „Mi-e groază că nu putem în niciun caz stabili cu exactitate suma de bani aferentă ce trebuie plătită acestei taxe pe construcţii speciale şi mi-e teamă ca peste câţiva ani o să am vreun control de la Finanţe şi mă trezesc cu nişte amenzi uriaşe. Groaza pe care o am este că nu am luat în calcul tot ce ar fi trebuit, este foarte mare diferenţa între lege şi procedurile de aplicare, lucruri total diferite şi efectiv nu am avut timpul necesar să fac un recensământ la nivelul întregii companii astfel încât să stabilesc care este construcţie specială şi care nu”.

Sancţiuni pentru cei care nu plătesc la timp

Temerea lui Cătălin Grigoriu este justificată, legea fiscală prevede amenzi, penalităţi şi dobânzi de întârziere pentru cei care nu se conformează. Pentru neachitarea la timp a taxelor, nivelul penalităţii este de 0,03 procente pentru fiecare zi de întârziere, de la 1 martie, conform OUG 8/2014, care a modificat Codul de procedură fiscală, iar nivelul penalităţii de întârziere este de 0,02 la sută pentru fiecare zi.

Agricultorii ar putea fi exceptaţi perin modificarea legii 

Răspunzând la una dintre întrebările jurnaliştilor, premierul Victor Ponta a declarat, recent, că OUG 102/2013 ar putea suferi, într-un viitor mai mult sau mai puţin apropiat, unele modificări, mai ales în ceea ce priveşte zona de agricultură. „Taxa pe construcţii speciale… de fapt a fost încetarea unei excepţii referitoare la construcţiile industriale.

Nu a fost ca intenţie atunci când anul trecut ne-a propus ministrul de finanţe, n-a fost ca intenţie şi partea de agricultură. Şi acum, după data de 25 (mai – n.r.), după ce se fac raportările, o să vedem exact care este impactul şi ce anume din zona de agricultură putem să scutim în viitor. Din punctul meu de vedere, asta o să şi facem”, a spus Ponta, citat de Agerpres.
Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, s-a arătat nemulţumit de efectele taxei, despre care a spus că nu a avut destule informaţii şi nu a ştiut care va fi impactul pentru agricultori.

Guvernul cu… bolovanul în baltă

Cele două declaraţii oficiale arată destul de clar uşurinţa şi chiar iresponsabilitatea celor care elaborează legile, acestea fiind făcute în grabă, pe picior şi fără un aprofundat studiu de impact. Practic, se aruncă bolovanul în baltă şi se aşteaptă să apară valurile! Are dreptate Laurenţiu Baciu când declară: „Eu nu înţeleg, cum Dumnezeu iese câte-o tâmpenie ca asta, fără să fie gândită dinainte?! Adică după ce vedem că ne frige, atuncia vrem să facem ceva. Nu trebuia să se ajungă aici, trebuia dinainte analizată.

În situaţia asta au oprit şi investiţiile în agricultură, nimeni nu-şi mai poate permite acum să mai facă investiţii, ştiind că plăteşte două taxe: una la primărie – taxa locală pentru construcţii şi una la ANAF”.

Minciuna, la rangul profesionalismului

Liderul LAPAR crede că „atâta timp cât minciuna a ajuns la rang de profesionalism, nu cred că politicienii sunt interesaţi să modifice legea!” Şi are dreptate. Efectele acestei impozitări au depăşit şi cele mai optimiste aprecieri ale finanţiştilor. La sfârşitul lunii mai, „companiile au declarat obligaţii de plată de un miliard lei, dublu faţă de estimările Guvernului”, a declarat Dan Manolescu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice.

Agricultorii speră ca politicienilor să le vină mintea la cap. Taxa pe stâlp este pusă de mediul de afaceri din agricultură la stâlpul infamiei!

INFO
„Taxa pe stâlp”: 1,4 mld. lei de plată

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a colectat peste 500 mil. lei din prima tranşă de plată din taxa pe construcţiile speciale, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Ioana Petrescu. Aceasta a precizat că suma declarată de plată pentru întregul an 2014 este de 1,4 mld. lei. Impozitul pe construcţiile speciale este de 1,5% din valoarea acestora.

Declaraţia se depune pentru toată suma anuală, dar se plăteşte în două tranşe. Termenul de declarare a impozitului pe construcţii datorat pentru 2014 a fost 26 mai, zi în care trebuia plătită şi prima rată. A doua rată e scadentă în 25 septembrie 2014.

La începutul lunii aprilie a.c., ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, declara că estimările referitoare la încasările din impozitul pe construcţiile speciale indică 1,5 mld. lei, însă în bugetul pe 2014 s-au prevăzut doar 488 mil. lei, din cauza riscului de necolectare.

Tot până în 26 mai 2014, persoanele fizice care obţin venituri din agricultură trebuiau să depună declaraţiile privind veniturile impozabile. Amenzile pentru întârzierea depunerii declaraţiilor sunt cuprinse între 50 şi 500 lei. Începând din 2015, o parte din impozitul plătit de agricultori către bugetul de stat va rămâne la bugetul local, a declarat, recent, premierul Victor Ponta.