BRĂILA

La finalul lunii august, în Insula Mare a Brăilei pregătirile pentru însămânţarea rapiţei erau în toi. Insularii şi-au propus să cultive rapiţă pe 12.000 ha, din care 7.000 pe terenuri amenajate la irigat. „La noi cultura se înfiinţează după grâu; am dezmiriştit imediat după recoltat, la 4 cm, pentru încorporarea în sol a resturilor vegetale, apoi am fertilizat cu Superfosfat triplu pulbere (TSP) în doză de140 kg/ha. Adâncimea de prelucrare a solului s-a făcut la 25 cm. În câmp s-a utilizat şi un compactor ataşat pentru a realiza o tasare şi pentru a nu pierde apa din sol prin lucrare”, ne-a declarat Mihai Solomei, directorul tehnic al SC Agricost SRL.

Semănătorile performante sunt gata de lucru

Potrivit specialistului, semănatul rapiţei a debutat pe data de 25 august. Pentru pregătirea patului germinativ s-a lucrat cu un modul de 28 de semănători Gigante Corsa, care încorporează sămânţa la adâncimea 2 cm şi la o distanţă de 36 cm. Acestea sunt dotate cu fertilizatoare pentru o nutriţie de tip starter, cu introducerea în sol a unei doze de 30 kg de azot activ şi tot atâta fosfor.

„Pentru suprafaţa de 1.000 ha avem alte două semănători Focus, care vor semăna la 30 cm direct în miriştea prin care s-a executat o trecere cu un utilaj de tip Joker. Vom administra tot îngrăşământul odată, inclusiv cel de bază şi cel starter necesar, întrucât semănătoarea permite distribuirea fertilizanţilor în două faze, undeva la 15-18 cm adâncime (72%) şi restul de 28% la nivelul seminţei, pentru ca aceasta să poată valorifica optim nutrientul de la răsărire şi până la intrarea în iarnă”, a explicat Mihai Solomei.

La forţa mecanică de care dispun, specialiştii din incinta îndiguită estimează finalizarea campaniei de înfiinţare a culturii de rapiţă în maximum 10 zile bune de lucru. Imediat după însămânţarea rapiţei se va da drumul la apă pe cele 7.000 ha amenajate la irigat. Apoi, atenţia se va concentra pe înfiinţarea culturilor de grâu şi de orz. Dacă vremea va permite, însămânţarea cerealelor păioase se va finaliza în perioada 25 septembrie – 1 octombrie.

DOLJ
Nu sunt condiţii de semănat rapiţă

Fermierul Adrian Zdrafcu din Băileşti, judeţul  Dolj, lucrează o suprafaţă de aproximativ 800 ha, din care doar 200 sunt în zonă irigabilă. În toamna aceasta ar vrea să cultive grâu pe 400 ha, ceva orz şi rapiţă. Fermierul este producător de sămânţă, iar din recolta trecută are pe stoc soiul de grâu Dropia, pe care vrea să-l încorporeze în sol în această campanie. Astfel, consideră că ar mai reduce din cheltuielile pe unitatea de suprafaţă şi este sigur de calitatea genetică a seminţei.

„Am pregătit o solă de 100 ha pentru rapiţă, dar mai aştept; acum (23 august – n.r.), nu prea ar fi condiţii de a pune rapiţă, nu a plouat de multă vreme, solul e încă uscat. Am experienţa amară a anilor trecuţi când m-am chinuit degeaba. În pământ există o mică rezervă de apă, dar nu suficientă încât să răsară şi să se dezvolte planta. Dacă seceta se va prelungi, cred că voi renunţa la rapiţă şi voi pune orz!”, ne-a explicat producătorul agricol.

Invazie de buruieni

Terenul s-a lucrat în condiţii grele, mai spune fermierul. „Nu numai că totul este uscat, dar terenurile arate imediat după recoltat au fost invadate de buruieni, vânturile puternice purtând seminţele pe ogor”, adaugă el. „Am fost nevoiţi să aplicăm un tratament de erbicidare, chiar dacă am lăsat curat terenul; dacă interveneam cu un disc era mai rău”, susţine Adrian Zdrafcu. În funcţie de solă, acesta va decide dacă va intra la arat sau cu un disc greu; de regulă, solele mai îmburuienate sunt brăzdate. 

Ploile ne-au adus mai mult rău!

„Anul agricol 2014 a fost foarte rău din punct de vedere al preţurilor. Am avut costuri mari la hectarul cultivat de cereale păioase. La rapiţă a trebuit să erbicidăm de trei-patru ori. Nici producţia de floarea-soarelui nu este cea pe care mi-am dorit-o; mana cauzată de apa de ploaie a terminat cultura, seminţele sunt seci. Porumbul este singurul care pare să fi rezistat mai bine la căderile de precipitaţii. De fapt, ploile din acest an ne-au adus mai mult rău decât bine!”, spune Adrian Zdrafcu.