Anul acesta, pe suprafața de teren lucrată a avut semănate circa o sută de hectare cu păioase, 150 hectare sunt cultivate cu legume și restul până la 600 de hectare sunt ocupate cu soia. 

Preț mai mic decât anul trecut

„În țară, s-a semănat mai multă suprafață cu soia, așa că prețul e mai mic decât în anii din urmă. Anul trecut a fost între 400 și 380 de dolari tona, iar acum, la începutul lunii septembrie, se oferă undeva la 325 dolari per tona dusă în fabrică la Lehliu. Mi se pare mare diferența; singurul avantaj este că anul trecut dolarul era cotat la 3,5 lei, acum e 3,9 lei. Trebuie spus că prețul la floarea-soarelui este mai mare, în jur de 350 -360 dolari/tonă. Dar soia e mai pretențioasă, nu se face pe toate coclaurile ca și floarea-soarelui. În condiții de secetă, recoltele de soia nu sunt grozave, iar costurile de producție sunt mai mari”, ne-a declarat fermierul gălățean. 

Conjunctură internațională nefericită?!

Acesta recunoaște că stimulentul financiar acordat de stat a făcut ca producătorii agricoli din România să cultive mai multă soia și de aceea prețul a căzut! O altă posibilă cauză ar fi conjunctura internațională nefavorabilă. „În piață, sunt diferite găselnițe pentru a justifica prețul mic de achiziție, cică ar fi scăzut bursele în ultima perioadă sau nu mai cumpără China, un mare consumator! Pentru un fermier, prețul actual nu este prea încurajator!”, a opinat agricultorul. 

O cultură costisitoare care poate deveni profitabilă

Pe producătorul gălățean îl costă mai mult de 2.000 lei hectarul de soia cultivat în tehnologie medie, în condițiile în care producția estimată (la o singură apă aplicată înainte de 1 septembrie a.c.) nu depășește 2 t/ha.  La acest cost se adaugă și arenda, de 800 lei/ha. „Costul unui hectar de soia trece de 2.000 lei, cultivat cu sămânța mea. S-a speculat în primăvară – consideră fermierul. Văzând că au crescut suprafețele, vânzătorii de sămânță au dus prețul de la 500 de lei la 800 de lei materialul semincer pentru un hectar. Dar mai mult decât atât, în perioada de criză se vând și o grămadă de gunoaie; toată lumea a dat cu mătura prin magazii și depozite, a adunat și a vândut în saci frumoși cu etichetă toate gunoaiele drept sămânță de calitate extra”, suspectează fermierul. 

Cu siguranță, Daniel Ciuhureanu nu va renunța la această cultură, care ar putea deveni destul de profitabilă. Bunăoară, fermierii beneficiază de un sprijin cuplat de 325 de euro pe hectar, sumă la care se va adăuga și plata pe suprafață. „Voi cultiva în continuare soia, dar probabil că o să mai reduc un pic suprafețele. Undeva, la jumătatea lunii septembrie voi recolta, am ceva experiență pe soia, știu că cel mai bun preț îl obțin la recoltare. Dacă la grâu, la porumb și la celelalte culturi există premisele să crească prețurile, la soia nu. Acum, înaintea recoltării, se organizează partidele de export. Consider că pentru fermieri, soia e un pariu pierdut anul acesta!”, conchide fermierul Daniel Ciuhureanu. 

Marian MUȘAT

BANAT: CULTURI DE SOIA COMPROMISE 

Cultivatorilor români de soia li s-a promis o subvenție de 467 euro/ha, sumă compusă din plata pentru înverzire – 123 euro, sprijinul cuplat – 325 euro și ajutorul național tranzitoriu (ANT) – 19 euro. La aceasta se adaugă plata pe suprafață (SAPS) al cărui cuantum, după spusele ministrului Agriculturii, va fi în jur de 160 de euro/ha. Pentru a încasa cei 467 de euro/ha, un cultivator de soia trebuie să îndeplinească mai întâi criteriul înverzirii, plafon de 5%. Un hectar cultivat cu soia fixează în sol aproximativ 100 kg de azot. Cea de-a doua condiție pentru eligibilitate este realizarea unei producții de 1.300 kg/ha. 

Evaluând starea actuală a culturilor de soia, ne întrebăm câți dintre fermierii care o cultivă vor intra în posesia subvenției? Câți vor îndeplini condiția unei producții de 1300 kg/ha?

Producătorii de soia din Banat și-au luat gândul de la subvenție. Culturile au fost năpădite de buruieni; nu se mai distinge frunza de soia de cea de buruiană. Așa că aici 1.300 kg/ha este un deziderat extrem de greu de atins.

Care este cauza unei culturi păguboase care-i lasă pe fermieri mai săraci cu 467 euro/ha? Potrivit fermierilor, răspunsul se regăsește în controversa: să cultivăm soia nemodificată genetic sau soia modificată genetic? Cultura de soia nemodificată genetic necesită foarte multe tratamente chimice, iar producția la hectar este mică. Pe când soia modificată genetic nu are nevoie de atât de multe substanțe, fie fertilizatoare, fie pesticide etc. și este productivă. Guvernul sprijină cheltuielile făcute cu cultura de soia, nu cultura în sine, sunt nemulțumiți fermierii. ”Sprijinul cuplat este o plată suplimentară, 325 euro/ha, care va compensa lipsa de productivitate pentru soia nemodificată genetic”, a declarat Daniel Constantin. 

Cultivatorii din Banat spun că nu sunt nici pro, nici contra cultivării soia modificată genetic (OMG), dar consideră că dacă susținem organismele nemodificate genetic, este firesc să și cumpărăm din import și să consumăm tot soia sau șrot de soia nemodificată genetic.

Liliana SIME