Vor zburătăci prin aerul din apropierea exploatațiilor zootehnice stoluri de țânțari infestați – vectori de transmitere a bolii, cum le spun specialiștii? Sau ne vor ocoli, lăsându-ne să ne vedem în liniște de exportul de animale, de organizarea târgurilor de țară, scutindu-ne de grija vaccinării, care, din spusele tuturor, nu pare o treabă ușoară și ieftină.
Ei bine, sau mai degrabă spus, ei rău, chiar rău, bluetongue a lovit și anul acesta, producând deja panică în rândurile fermierilor și comercianților de animale, care deja au aflat de apariția primelor cazuri, de data asta, undeva, în nord-estul țării, mai exact în județul Botoșani, în comuna Bobulești, situată pe malul Prutului.
Informații calde, fiori reci
În data de 9 septembrie a.c., am aflat, de pe site-ul Organizației Internaționale a Epizootiilor (OIE), că ANSVSA-ul a anunțat Organizația Mondială pentru Sănătatea Animală de apariția primului focar de boala limbii albastre în județul Botoșani. Informația am difuzat-o la postul public de televiziune, în emisiunea ”Viața satului” din data de 13 septembrie 2015.
Suspiciunea de boala limbii albastre data din 24 august, asupra câtorva bovine din comuna botoșăneană, iar diagnosticul a fost pus în 4 septembrie. În 7 septembrie, ANSVSA-ul a raportat cazurile de Bluetongue către OIE și a notificat Comisia Europeană și statele membre ale Uniunii Europene. Abia opt zile mai târziu, pe 15 septembrie, instituția a publicat pe site-ul oficial un comunicat de presă privind focarul din județul Botoșani și măsura urgentă aplicată: instituirea unei zone de control de 20 de km în jurul focarului, fiind interzisă ieșirea animalelor, cu excepția celor destinate abatorizării.
Interesant de observat că anul trecut primul focar de Bluetongue a fost înregistrat în județul Buzău. Specialiștii au explicat la vremea aceea că vectorii, adică țânțarii purtători de virusurile Bluetongue, au venit din sud, peste Dunăre, aduși de curenții de aer din Grecia și Bulgaria, țări unde, într-adevăr, potrivit informațiilor OIE, fuseseră depistate numeroase focare. De pe malul Dunării, culicoizii, cum li se spune științific, au traversat Bărăganul și au ajuns într-o primă etapă până în Munții Buzăului, unde primele cazuri de Bluetongue au fost diagnosticate în 25 august 2014. Ulterior, după cum ne amintim, boala s-a răspândit în aproape toată țara. De unde or fi ajuns țânțarii anul acesta în județul Botoșani, pe malul Prutului? În Republica Moldova nu au fost înregistrate astfel de cazuri, ca să presupunem că au venit de acolo. Specialiștii ar trebui să furnizeze niște ipoteze, dacă nu au deja o certitudine. Până atunci, întrebarea ”cum ne-am pricopsit anul acesta cu Bluetongue?” rămâne fără răspuns.
Schimbări tactice pe frontul ”Bluetongue”
Mai interesant este că anul trecut, la numai o zi după ce a fost confirmată existența bolii limbii albastre în România, s-a reunit la București Comitetul pentru Situații Speciale de Urgență (CSSU), condus de vicepremierul pentru securitate națională, Gabriel Oprea, în calitate de președinte al acestui comitet. Apariția bolii limbii albastre, se vede treaba, a fost considerată, anul trecut, atât specială, cât și o situație de urgență.
În 2015, când a apărut din nou boala, CSSU nu s-a mai reunit a doua zi după confirmarea diagnosticului, așa cum s-a întâmplat în 2014. Ba, deocamdată, nu s-a reunit deloc, deși au trecut deja 20 de zile (până la data închiderii ediției) de la depistarea cazurilor de Bluetongue în satul de pe malul Prutului. Nu mai este considerată apariția focarului din Botoșani o situație specială de urgență?
Anul trecut, în baza unei hotărâri a CSSU, Comitetele Județene pentru Situații de Urgență, care funcționează în cadrul prefecturilor, au interzis organizarea târgurilor de animale, chiar și în județele unde nu fuseseră confirmate cazuri de Bluetongue, cum s-a întâmplat în județul Sibiu. De pildă, Târgul din Poiana Sibiului a fost închis. De ce anul acesta, generalul de patru stele, Gabriel Oprea, nu și-a mai făcut apariția pe frontul combaterii bolii limbii albastre? {ef de partid, vicepremierul Gabriel Oprea are, cu siguranță, socotelile sale politice în vederea alegerilor de anul viitor și, probabil, a evitat să mai implice CSSU în bătălia cu boala limbii albastre. O altă explicație ar fi că, țintă a numeroase critici lansate de fermieri, comercianți de animale și chiar cadre universitare, după măsurile drastice luate anul trecut, autoritățile românești încearcă anul acesta o abordare mai prudentă, fără interdicții la nivel național, așa cum s-a întâmplat anul trecut, când toate târgurile de animale au fost închise până la 5 octombrie și chiar și după această dată.
Rămâne de văzut cum va evolua situația în teren, dar și ce măsuri vor lua autoritățile. Deocamdată, deciziile au fost luate exclusiv la nivelul ANSVSA, fără vreo hotărâre a CSSU.
