O comună cu oameni care ştiu să transforme rodul pământului în profit. Cu sudoare şi perseverenţă. Asta ca să vadă şi jurnaliştii un plăpând exemplu din aşa zisele „vizite de lucru tovărăşeşti ale lui Daea”. Probabil data viitoare îi va duce undeva prin nordul ţării, sau vest, sau est. Pentru o vizită de lucru ruptă ca din carte.
Ce e drept, comuna Colibaşi are un primar, Constantin Stoica, care sfinţeşte locul. De la primăria cea nouă (un exemplu de parteneriat public-privat) trotuarele demne de sectorul 3 şi staţiile de autobuz, care parcă sunt case premium, pana la construirea la propriu a unei cooperative cu toate acareturile. Inclusiv depozit de preluare şi ambalare a legumelor. Dar acest primar merită cel puţin o poveste separată.
După o scurtă descindere într-unul din primele solarii intrate pe lista programului ministerial cu tomatele, chiar sub panoul care atesta acest fapt, ministrul Agriculturii a ţinut conferinţa de presă. După ce a admirat răsadul de pătlăgele plantate cu grijă în solarul aparţinând SC Roxy Bio Plant srl din satul Câmpurelu. După ce armata de ziarişti a ieşit de sub arcada solarului, ministrul a vorbit ba de una, ba de alta (colega mea, Rodica Orjanu, va face inventarul cu responsabilitate) apoi a ascultat întrebările şi a răspuns pe rând tuturor celor prezenţi.
Eu l-am întrebat de ce OJFIR-urile nu comunică cu presa folosindu-se de scuza unei oprelişti de la centru (fie ea AFIR sau MADR) iar Daea a spus că nu există aşa ceva. Ba chiar a confirmat, în faţa celor peste 30 de jurnalişti, că recomandarea domniei sale a fost comunicarea la cel mai înalt nivel (aproape ameţitor).

După alte descinderi în alte solarii, chiar şi în primul solar vizitat când zăpada era de un metru, o trecere pe la un centru local APIA, din comuna Comana, doar o parte mai răbdătoare a presei (cea de specialitate, desigur) a purces în Ferma de Lapte din Pantelimon trecând mai întâi prin Ferma Animalelor. Ghid ne-a fost bunicul cu 3.000 de nepoţi pe week-end, dr Mihai Petcu. Un erou al muncii socialiste care, iată, este un erou şi al iniţiativei private capitaliste. Aici atmosfera a fost când tumultoasă, când înălţătoare. Iar noi, ăştia, prezenţii şi străprezenţii presei agrariene, am putut asculta o parte din realităţile a doi specialişti. Fiecare în parte cu şarmul lui. Până şi vacile au fost mai atente la rumegat, iar laptele a curs cu o anume lejeritate, numai bine de prins de camerele de luat vederi, în timp ce microfoanele şi reportofoanele durdulii încercau să surpindă toate şoaptele mândrelor de Pantelimon.
Știu că nu e un text normal, cum nici conferinţa de presă nu a fost prea conferinţă, dar atunci când discuţiile despre problemele agriculturii au loc în locuri unde munca fermierilor transformă ţărâna în mâncare, parcă şi jurnaliştii scriu cu mai mult suflet!






