2015 şi 2016 – cei mai negri ani pentru crescătorii de vaci de lapte. Claudiu Frânc are aceeaşi bubă ca şi alţi conducători de confederaţii, federaţii, ligi şi paraligi ale fermierilor români. O anume tendinţă de exagerare a problemelor, corelată cu o minimizare a beneficiilor obţinute de către fermieri. Probabil că aşa se practică în toată Europa.
Dar, trebuie să recunosc, mesajul preşedintelui FCBR este extrem de logic şi încărcat de date, de obicei, foarte exacte. Dar realităţile se suprapun cumva altfel faţă de cifrele de genul „în 2015, ca şi în 2016, românii au tăiat de fiecare dată câte 20% din efectivele de vaci de lapte (câte o cincime per an)”, în vreme ce efectivele notificate la APIA sunt în creştere. Pe undeva, ceva nu e raportat “cum trebă” (vorba preşedintelui Iohannis), dacă cifrele statistice se bat cap în cap cu cifrele altor autorităţi. Dar nu pot să nu fiu de acord cu Frânc atunci când trage acest semnal de alarmă: „cine a scos vaca din grajd nu o mai bagă înapoi în vecii vecilor”, chiar dacă şi aici e loc destul de întors.
Frânc a ţinut să-i mulţumească ministrului pentru modul în care a acţionat MADR pentru păstrarea sprijinului cuplat, care, cel puţin în sectorul zootehnic, avea mari probleme tocmai din cauza greutăţii în a demonstra declinul sectorului bovin cu cifre reale. Un SCZ care oricum era negociat ca cel mai mare din UE pentru sectorul bovin, dar care s-a ridicat la cuantumuri de patru-cinci ori mai ridicate faţă de prognoză. Aici, susţine Claudiu Frânc, „noi ne-am dorit să facem extinderea SCZ către mai mulţi beneficiari, susţinând că este aberantă socotirea cifrei minime de zece animale eligibile pentru luarea sprijinului”. Acum s-a trecut la cinci animale eligibile din zece, după ce s-a văzut la ce valoare a ajuns SCZ.
FCBR creşte constant şi devine din ce în ce mai aproape de o formă eficientă…
…din 2007 când s-a înfiinţat prin adunarea a şapte organizaţii judeţene, trecând prin momentul 2011, când practic FCBR capată o alură cvasinaţională prin faptul că 18 judeţe aveau reprezentanţi în federaţie. Iată că acum, în 2017, sunt nu mai puţin de 46 de organizaţii, din 37 de judeţe, afiliate şi înregistrate prin sentinţă judecătorească. Printre cei mai noi membri se numără Cooperativa Bovis Alba Transilvania, al cărei preşedinte este Augustin Brad, fermier din localitatea Bălcaciu, la circa 9 km de Jidvei, reuneşte şase ferme comerciale, una dintre ele fiind pe vaci de carne.
Fermierii prezenţi, mulţi dintre ei cunoscuţi, despre care am scris de-a lungul timpului în revistă, au avut ocazia să-l ia la întrebări pe onor ministrul Agriculturii. Acesta a ascultat absolut toate luările de cuvânt, găsind câte un răspuns pentru fiecare, în limita competenţelor sale. Restul se vor aduna la categoria “de rezolvat” pe viitor. Unele probleme ridicate au fost şi strict personale. Unele chiar prea personale.
Adunarea Generală FCBR a adunat mulţi văcari, şi mai performanţi, şi mai puţin performanţi, şi, chiar dacă problemele ridicate nu s-au rezolvat, cel puţin au fost aduse în dezbatere.
COOPERATIVA BOVIS ALBA TRANSILVANIA
Reprezentantul cooperativei, Radu Moldovan, a luat loc în prezidiu. De la el am aflat că în cooperativă fermierii mulg circa 800 capete de bovine, care livrează zilnic o producţie de circa 6.500 l/ zi. Cât priveşte terenul lucrat, acesta se ridică la 600 hectare. De la 1 noiembrie 2016, au reuşit să negocieze mult mai bine preţul laptelui. Au contracte cu Prodlacta, Albalact şi Unilact.
Articol publicat in revista Ferma nr. 6 (189) din 1-15 aprilie 2017
