Chiar dacă a devenit stupar în 1980, Vlad Bălteanu şi-a început activitatea de apicultor independent abia în anul 1990, mai întâi producând miere, apoi ceară, propolis şi abia după aceea îndrăznind să abordeze înmulţirea albinelor. „În 1984, în ziua când m-am înscris la Liceul Agricol de la Miroslava, am văzut pentru prima dată o familie de albine adevărată. Din prima clipă, am fost curios să aflu ce se găseşte în interiorul stupului, cum stau şi ce fac acele albine acolo. Aşa a început dragostea mea pentru stupărit şi din acel moment nu m-am mai despărţit niciodată de albine. Totul a fost treptat, iar activitatea de selecţie am început-o acum aproape un sfert de veac”, îşi aminteşte apicultorul.
„Daţi-mi o matcă bună şi vă voi da o producţie mare!”
Permanent fascinat în special de acele regine care conduc viaţa stupinei, care depun ouă şi perpetuează specia, Vlad Bălteanu a insistat pe partea de ameliorare şi, în timp, selecţia şi producerea de material biologic a devenit prioritară în fermă, deşi au fost menţinute la parametri ridicaţi şi activităţile de producere a polenului uscat, a polenului crud (congelat), a lăptişorului de matcă, precum şi nucleul pentru producţia de miere. De fapt, şi în funcţie de producţia de miere se realizează selecţia pentru obţinerea mătcilor.
În 2016, ferma apicultorului ieşean cuprindea două stupine, cu un efectiv de 250 de familii de albine şi 200 de nuclee de împerechere a mătcilor, a câte patru compartimente, una dintre stupine fiind axată pe producţie şi ameliorare, cealaltă fiind orientată către multiplicarea materialului biologic.
„Practic, mi-am dat seama că, într-adevăr, de un singur exemplar, respectiv de regină, depinde activitatea tuturor albinelor şi a întregului stup. Am început să mă axez doar pe creşterea mătcilor. Întâi, empiric, dar din 2008 am achiziţionat câteva nuclee de împerechere a mătcilor şi am trecut la o activitate mai largă şi profesionistă. În toţi anii aceştia, am preferat doar rasa românească. Am făcut producţii medii, cu rasa Carpatină, de 100 kg miere/sezon/stupină. Rasa noastră are potenţial de producţie, este ameliorată în condiţiile din România şi nu ne joacă feste nici când vine vorba despre capacitatea reproductivă”, spune inginerul Bălteanu.
(…) Vlad Bălteanu preferă să ştie că pot fi reduse importurile prin încurajarea reproducţiei din România, chiar şi pe fondul creşterii competiţiei interne. De aceea aplică o anume strategie proprie de apărare pe termen lung, fiindcă importurile de mătci nu sunt întotdeauna lipsite de pericolul introducerii în ţară, de exemplu, a unor boli, ceea ce i-ar afecta propriile efective. „Este clar că nu vom putea elimina total importurile, fiindcă până la urmă piaţa este liberă. Dar stă la îndemâna noastră să protejăm ceea ce avem bun. Iar, la capitolul calitate a mătcilor, putem să ne mândrim cu rasa noastră. Şi mai putem să o şi apărăm”, subliniază apicultorul.
Detalii privind aspectele tehnice ale ameliorării albinelor, în revista Ferma sau AICI!
