Oricât de mult şi-ar dori unii să vorbim despre ce s-a întâmplat în 2017 şi ce se va întâmpla în acest sector în 2018, doar din perspectiva îngustă, naţională, realitatea nu poate fi ocolită sau ignorată: producţia cărnii de porc este o industrie globalizată, supusă regulilor implacabile ale cererii şi ofertei. De aceea, haideţi să vedem retrospectiv care au fost mişcările pieţei şi ce ne-au învăţat acestea.

Primul trimestru al anului 2017 s-a aflat sub spectrul a două mari necunoscute. Una internă, legată de modul în care noua administraţie se va implica în sprijinirea sectorului şi, evident, cea globalizată, respectiv direcţia în care o va lua preţul cărnii de porc şi al purceilor.
Prima necunoscută, de ordin politic, s-a transformat în promisiuni legate de iniţierea unui program de subvenţionare a cărnii de porc produsă în fermele româneşti, precum şi de continuare a măsurii de sprijinire a fermierilor în privinţa aplicării regulilor bunăstării superioare în fermele comerciale.
Cea de-a doua necunoscută privind preţurile cărnii s-a mai clarificat pe măsură ce s-a constatat faptul că livrările către ţările asiatice nu vor scădea radical. Nu acelaşi lucru se poate spune despre preţul purceilor, care a explodat de-a dreptul, atingând valori record.

Carnea de porc – pe primul loc în clasamentul produselor alimentare importate

Tot în primul trimestru s-au publicat statisticile oficiale pe 2016 şi am aflat astfel că în anul încheiat, abatoarele din România au sacrificat aproape 4,6 milioane de porci, la care s-au adăugat cele aproape 2 milioane de porci din gospodăriile populaţiei, catalogaţi la „auto-consum”.
Am mai aflat că pe parcursul lui 2016, România a importat peste 220.000 tone de carne de porc, destinată în mare parte procesării. La acest nivel imens al importurilor, carnea de porc a ajuns să se plaseze pe primul loc în clasamentul produselor alimentare intrate pe piaţa autohtonă.
În trimestrul al doilea, în ciuda faptului că programul „Carne de porc românească” a trecut de Parlament, a devenit tot mai clar faptul că acesta nu va fi acceptat de Bruxelles din cauza încălcării legislaţiei europene privind subvenţiile. Astfel, cele 86 milioane bugetate pentru anul 2017 au rămas în vistieria statului, în timp ce România importase carne de porc, în doar trei luni, la o valoare aproape egală cu cea bugetată pentru acest program.
Vestea cea bună a fost prelungirea cu încă şase luni a măsurii compensatorii pentru investiţiile fermierilor în bunăstare, fapt care însă a însemnat şi o amânare a plăţilor aferente anului 2017 pentru primăvara lui 2018. Pe de altă parte, chiar dacă preţul cărnii de porc la poarta fermei a crescut constant, graţie începutului sezonului grătarelor la iarbă verde, cel al purceilor din import a rămas extrem de ridicat, generând pierderi financiare semnificative fermierilor care nu aveau scroafe de reproducţie.

 Mai multe detalii despre acest subiect citiţi în revista Ferma

Un articol semnat de Ioan LADOŞI, PIC Romania