În 24 februarie, peste 200 de apicultori s-au strâns la conferinţa la care a fost invitat şi Ioan Fetea, preşedintele ACA România. La finalul întâlnirii, am vrut să aflăm de la acesta dacă este nevoie de un cod de bune practici între agricultori şi apicultori, subiect care a stârnit discuţii aprinse în ultima perioadă.
„Acest cod de bune practici nu este altceva decât o reluare a unor norme care erau prevăzute şi în Regulamentul de stupărit pastoral, care, din păcate, a fost abrogat, dar normele sunt valabile, plus unele lucruri legate de tehnologia de cultivare, de folosirea deflectoarelor de către cei din sectorul vegetal, lucruri care se ştiu, se fac, nu cred că era nevoie de o dezbatere atât de acidă (…). Apicultorii trebuie să ştie că atunci când vrei să valorifici o bază meliferă dintr-o zonă care nu este proprietatea ta, trebuie să ai acordul proprietarului. Agricultorul este obligat să îşi facă tratamentele, tratamente care nu pot să aştepte până ne hotărâm noi, apicultorii, să ne retragem de pe acea bază meliferă. Eu cred că cei din sectorul vegetal vor înţelege că a fost un conflict artificial şi sunt convins că relaţia dânşilor cu noi va fi una normală. Problema care ne deranjează şi care ne provoacă depopulări şi mortalităţi la albine este legată de tratamentele fitosanitare şi de neonicotinoide, probleme pe care sunt convins că sectorul vegetal le va rezolva în următorii ani, iar suprafeţele tratate, în viitor, cu astfel de substanţe vor fi tot mai mici”, ne-a declarat preşedintele ACA.
Acesta susţine că nu există, nici la nivel naţional, nici european, date certe privind mortalitatea albinelor cauzată de tratamentele fitosanitare. „Au fost ani, de exemplu 2016, în care au fost probleme de mortalitate şi, în acea perioadă, asociaţia noastră a trimis probe la un laborator din Franţa. Din păcate, s-au regăsit aceste substanţe şi în faguri şi în albinele moarte”, a adăugat Fetea.
Potrivit acestuia, din datele INS, România are, astăzi, sub 1,5 milioane familii de albine. Producţia de miere din 2017, estimată de ACA, a fost între 15.000 şi 17.000 tone. „Este o producţie mai bună decât în 2016, un an catastrofal, care a fost cel mai slab din punct de vedere al producţiei din ultimii 40 de ani”, ne-a mai spus Ioan Fetea.
EFSA confirmă riscul neonicotinoidelor asupra albinelor!
Majoritatea utilizărilor de pesticide neonicotinoide reprezintă un risc atât pentru albinele de miere, cât şi pentru albinele sălbatice (bondari şi albine solitare), potrivit evaluărilor publicate pe 28 februarie 2018 de către Autoritatea Europeană pentru Siguranţă Alimentară (EFSA). Autoritatea şi-a actualizat evaluările de risc a trei neonicotinoide – clothianidin, imidacloprid şi thiamethoxam – supuse, în prezent, restricţiilor în UE, din cauza ameninţării pe care o reprezintă pentru albine.
Noile concluzii actualizează datele din 2013. Expunerea albinelor la substanţe a fost evaluată prin trei căi: reziduurile din polen şi nectar de albine, emisiile de praf în timpul însămânţării/aplicării seminţelor tratate şi consumul de apă.
Jose Tarazona, şeful Unităţii pentru Pesticide a EFSA, a declarat că „există variaţii în concluzii, datorate unor factori precum speciile de albine, utilizarea intenţionată a pesticidului şi calea de expunere. Au fost identificate anumite riscuri scăzute, dar, în general, riscul pentru cele trei tipuri de albine pe care le-am evaluat este confirmat”.
Concluziile EFSA au fost susţinute şi de experţi în domeniul pesticidelor din statele UE. Concluziile vor fi comunicate managerilor de risc din cadrul Comisiei Europene şi statelor membre, care vor decide eventuale modificări ale restricţiilor actuale privind utilizarea neonicotinoidelor.
APPR: Neonicotinoidele, singurele eficiente împotriva Tanymecus
Asociaţia Producătorilor de Porumb din România (APPR) a reacţionat prompt, cu îngrijorare, la anunţul EFSA: „Sperăm ca autorităţile naţionale să susţină, în continuare, activitatea agricolă şi să continue implicarea în proiecte de cercetare la nivel naţional pentru a găsi soluţii alternative pentru culturile cele mai afectate de tratamentul cu aceste produse”, a transmis conducerea APPR.
Reprezentanţii APPR afirmă că anul 2017 a fost extrem de favorabil dăunătorului Tanymecus dillaticolis în România, iar neonicotinoidele au fost singurele care s-au dovedit eficiente în culturile infestate. Asociaţia a anunţat că va continua şi în 2018 programul de cercetare pentru identificarea de alternative împotriva Tanymecus la porumb şi că proiectul va fi extins şi la floarea soarelui.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 5/210 (ediţia 15-31 martie 2018)
