Controlul alternativ al buruienilor, cu flacăra! - Revista Ferma
4 minute de citit

Controlul alternativ al buruienilor, cu flacăra!

Cuvântul de deschidere i-a revenit lui Sorin Terheş, şef mecanizare la FARM ECOLACT iar prezentarea soluţiilor tehnice şi a utilajelor specializate în agricultura eco, vândute de NEXXON (reprezentant Carre) a fost făcută de Ştefan Dan Covaciu, director vânzări. De avantajele utilizării metodelor termice pentru gestionarea controlului buruienilor s-a ocupat Mihai Duţă, director comercial ButanGas România.
Demonstraţia practică a fost efectuată cu un utilaj care înlocuieşte erbicidarea chimică, specializat în agricultura ecologică.

Sistem de ardere pentru tratarea neselectivă a buruienilor_b

Necesitatea metodelor alternative în agricultura organică
• Evoluţia suprafeţelor de culturi ecologice ca urmare a creşterii cererii, atât pe piaţa mondială, dar şi naţională;
• Fermierii care cultivă culturi organice consideră controlul buruienilor drept o problemă importantă, care limitează producţia. Controlul buruienilor fără erbicide sintetice, aşa cum prevăd regulile agriculturii organice, este problematic şi necesită utilizarea multor tehnici şi strategii pentru a ajunge la un control al buruienilor şi la recolte acceptabile din punct de vedere economic;
• Prin urmare, producătorii organici se bazează intens pe praşila mecanizată. Provocările asociate gestionării buruienilor în agricultura organică impun utilizarea unor abordări de gestionare integrată a controlului buruienilor, orientate spre sisteme care încorporează mai bine metodele alternative pentru controlul buruienilor.

Arderea buruienilor cu flacără generată de propan
• Încorporează ultimele progrese în tehnologia flăcărilor;
• Arderea eficientă a buruienilor, cuprinsă între 80 şi 95%;
• Deoarece nu este toxic şi nu contaminează apele subterane, propanul este opţiunea acceptată pentru controlul nechimic al buruienilor în agricultura organică;
• Metoda este utilizată cu succes în cultura mare, dar şi în pomicultură, viticultură sau în alte locuri unde utilizarea erbicidelor nu este de dorit (de exemplu, în oraşe, în parcuri şi în alte zone urbane).
• Nu generează reziduuri chimice în plante, sol, aer sau apă;
• Nu generează riscuri de siguranţă pentru persoanele din zona imediată; evită contaminarea asociată cu tratamentul chimic;
• Este un tratament la care buruienile nu pot dezvolta rezistenţă;
• Nu aduce la suprafaţă noi seminţe de buruieni, ca şi în cazul prăşirii mecanizate;
• Nu perturbă structura solului;
• Reduce potenţialul de eroziune a solului;
• Faţă de alte echipamente ce utilizează combustibili pe bază de hidrocarburi, emană mai puţine gaze cu efect de seră decât motorina sau benzina, cu 18% mai puţin în cazul benzinei şi cu 19% mai puţin în cazul motorinei;
• În cazul propanului, randamentul de ardere este ridicat, depăşind 90%, ceea ce îl face, în sine, un combustibil ecologic;
• Aşadar, căldura flăcării este transferată ţesuturilor plantelor având ca rezultat coagularea proteinelor din celule, dacă temperatura depăşeşte 50oC. Mai mult, expunerea ţesutului unei plante la o temperatură de circa 100oC pentru o fracţiune de secundă (de ex., 0,1 secunde) poate duce la ruperea membranei celulare, rezultând pierderea apei şi moartea plantei;
• În timpul procesului de ardere cu flacără a buruienilor, arzătoarele alimentate cu propan pot genera temperaturi de 1.900oC, mult peste temperatura necesară pentru denaturarea proteinelor.
Eficacitatea arderii cu flacără a buruienilor poate fi evaluată cu uşurinţă în teren, efectuând un test simplu de apăsare cu degetul la câteva minute după tratament. Dacă este vizibilă o urmă întunecată după apăsarea fermă a suprafeţei frunzei, există o scurgere de apă prin pereţii rupţi ai celulelor.
Tratamentele selective de ardere cu flacără a buruienilor au loc după ce culturile au apărut, având scopul de a controla buruienile, reducând totodată la minim vătămarea culturilor. Această selectivitate se realizează de obicei prin configurarea arzătorului şi/sau adăugarea de diverse calote.

Text şi foto: BUTANGAS România

Un articol publicat în revista Ferma nr. 12/217 (ediţia 1-31 iulie 2018)

 

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →
×