Comuna Sălaşu de Sus, una dintre porţile de intrare în Parcul Naţional Retezat, se mândreşte cu cetatea Mălăieşti, dar şi cu „virşli de Sălaş”. Însă puţini mai ştiu că în această zonă se creşteau bivoli. Acum, în locul lor, pe „Fâneaţa cu narcise” din localitate paşte o turmă de vaci Galloway.

Tânărul cu forţe proaspete şi idei noi

Absolvent al Facultăţii de Agronomie din Timişoara, Mihai Iancu junior este cel care a adus un suflu nou exploataţiei familiale odată cu implementarea proiectului ”Instalarea tinerilor fermieri”, în 2017, când a cumpărat 5 juninci şi un taur Galloway, cu care a înlocuit vacile Bălţate. „Am dorit o rasă uşor de întreţinut şi care să valorifice bine păşunea. Bălţatele erau mai greu de îngrijit şi era nevoie zilnic de oameni la muls. Sunt foarte mulţumit de Galloway deoarece sunt vaci rustice şi se întreţin foarte uşor. Zilnic verific gardul electric şi să aibă apă. Fătările sunt uşoare, noi nu intervenim, pot făta şi în zăpadă, iar viţeii sunt viguroşi”, spune tânărul.

Vaci rustice şi semisălbatice

Timp de nouă luni, vacile stau pe păşune, asigurate cu un gard electric. Iarna au nevoie doar de un „acoperiş” deasupra capului şi sunt hrănite doar cu fân, fără suplimente de concentrate.

Efectivul de Galloway a crescut acum la 17 capete, la care se adaugă câteva Bălţate şi două vaci Angus. Tânărul fermier doreşte să păstreze toate viţelele (inclusiv hibrizii) pentru reproducţie.

„Ultima noastră bivolă a murit de bătrâneţe în urmă cu câţiva ani. Rasa Galloway se aseamănă mult cu bivoliţele noastre şi ne trezeşte o frumoasă nostalgie”, ne-a spus Mihai Iancu senior, mulţumit de alegerea fiului său.

Vacile Galloway au un comportament semisălbatic, caută un loc retras unde să fete şi îşi ţin viţelul „ascuns” după fătare. Având păşunile într-o zonă de munte, există totuşi pericolul să fie atacate de animale sălbatice. În urmă cu câţiva ani râsul a omorât două vaci.

 ”Vacile Galloway valorifică foarte bine păşunea şi le place mult libertatea. Cu ajutorul lor avem şi o «tocătoare» ce menţine păşunea curată, în urma lor nu mai cresc mărăcinii. Chiar dacă au un spor de creştere mai mic decât alte rase de carne, eu sunt mulţumit pentru că se întreţin foarte uşor şi am mai mult timp pentru ferma vegetală”, ne spune Mihai Iancu Jr.

Marile probleme: mistreţii şi preţul îngrăşămintelor

Mihai Iancu Jr. lucrează 100 ha, din care două treimi sunt cultivate cu porumb, soia şi plante furajere, iar restul este fâneaţă şi păşune. În grija seniorului se află alte 55 ha. Baza tehnică este formată din utilaje relativ vechi şi patru tractoare: două John Deere şi alte două mai mici (unul polonez şi unul chinezesc). Anul trecut a cumpărat şi o combină, iar pentru a face faţă volumului de lucru din campanie, Mihai se asociază cu alţi tineri fermieri. A depus şi un proiect pentru achiziţia de utilaje.

Anul acesta, în afara pagubelor cauzate de animalele sălbatice, o mare problemă o constituie creşterea preţului îngrăşămintelor.

un reportaj de

GHEORGHE GHIŞE