Prețul grâului se apropie din nou de pragul de 250 de euro pe tonă pe piața europeană, în timp ce România a reușit să vândă peste 1 milion de tone de la începutul lunii iulie. Paradoxul este că o mare parte din aceste cantități au fost contractate înaintea recentei accelerări a cotațiilor, la niveluri mai mici decât cele la care se tranzacționează acum grâul pe piețele internaționale.

Prețul grâului a urcat puternic pe piețele europene și americane, pe fondul intensificării atacurilor din regiunea Mării Negre și al temerilor privind diminuarea exporturilor Rusiei și Ucrainei. Contractul Euronext cu scadență în decembrie 2026 a ajuns la 247,50 euro pe tonă, în timp ce România se află printre țările care au reușit să profite de fereastra favorabilă de export, cu peste un milion de tone de grâu vândute din luna iulie.

Prețul grâului ajunge la 247,50 euro pe tonă

Piața europeană a cerealelor a înregistrat o creștere puternică miercuri, iar grâul a fost în centrul mișcării de preț. Contractul Euronext pentru grâu cu livrare în decembrie 2026 a câștigat 10,50 euro pe tonă, închizând ședința la 247,50 euro/tonă.

Este cel mai ridicat nivel înregistrat în acest an, depășind precedentul maxim de 247 euro pe tonă consemnat în luna iulie. Mai important, nivelul actual reprezintă și cea mai ridicată cotație a grâului de la începutul anului 2024.

Și contractul cu scadență în septembrie a avansat puternic, cu 9 euro pe tonă, până la 236,50 euro/tonă.

Evoluția este importantă pentru fermieri, deoarece cotațiile bursiere europene influențează în mod direct așteptările privind prețurile fizice ale cerealelor, inclusiv în bazinul Mării Negre.

România, printre principalii beneficiari ai tensiunilor din Marea Neagră

În timp ce piața europeană reacționează la riscurile geopolitice, România se află într-o poziție favorabilă din perspectiva exporturilor.

Potrivit informațiilor din analiza de piață, România a vândut peste un milion de tone de grâu începând din luna iulie, în timp ce Lituania a ajuns la aproape 500.000 de tone.

Situația contrastează cu cea a Franței, unde exporturile întâmpină mai multe dificultăți.

Pentru producătorii români, această evoluție este importantă deoarece țara dispune de acces la porturile de la Marea Neagră și de o infrastructură de export orientată către piețele internaționale.

În momentul în care oferta provenită din Ucraina și Rusia este afectată de război și de riscurile logistice, cumpărătorii caută alternative.

Astfel, România și Bulgaria pot deveni furnizori și mai importanți pentru importatorii din regiune.

DESPĂGUBIRI DE URGENȚĂ! Seceta pune fermele pe butuci și lasă fermierii fără resurse pentru următoarea campanie

Atacurile asupra infrastructurii maritime pun presiune pe piața cerealelor

Principalul factor care a alimentat creșterea prețurilor este escaladarea conflictului din regiunea Mării Negre.

Noile atacuri asupra infrastructurii și navelor au determinat participanții la piață să reevalueze riscurile pentru transportul cerealelor. Pentru traderi, nu este importantă doar cantitatea de grâu disponibilă în ferme sau în silozuri, ci și capacitatea de a transporta marfa către piețele internaționale.

Marea Neagră este una dintre cele mai importante regiuni ale comerțului mondial cu cereale. Orice perturbare a transporturilor poate avea efecte asupra prețurilor, chiar și atunci când, la nivel global, cantitățile disponibile nu sunt încă insuficiente.

În acest context, grâul nu este singurul produs afectat. Creșterile de preț s-au transmis și către porumb, rapiță și uleiul de floarea-soarelui, ceea ce arată cât de sensibilă este piața agricolă la problemele logistice din regiune.

Grâul din SUA urcă la cel mai ridicat nivel din iunie 2023

Mișcarea de preț nu s-a limitat la Europa.

În Statele Unite, contractele futures pentru grâu au urcat până la aproximativ 740 de cenți americani pe bushel, atingând cel mai ridicat nivel din iunie 2023.

Este un semnal important pentru piața globală. Rusia și Ucraina au împreună o pondere majoră în exporturile mondiale de grâu, iar orice reducere semnificativă a livrărilor lor poate determina importatorii să se orienteze către Statele Unite, Uniunea Europeană, România, Bulgaria sau alte țări exportatoare.

În același timp, costurile energiei și transportului mențin presiunea asupra piețelor agricole. Orice creștere suplimentară a costurilor logistice poate ajunge, în final, în prețul cerealelor și al produselor alimentare.

Exporturile Rusiei și Ucrainei ridică semne de întrebare

Unul dintre cele mai importante motive de îngrijorare îl reprezintă perspectivele exporturilor din regiunea Mării Negre.

Potrivit materialului analizat, exporturile agricole ale Ucrainei sunt estimate să fie în sezonul actual cu mai mult de jumătate sub prognozele inițiale, în timp ce exporturile de grâu ale Rusiei sunt așteptate să scadă cu peste 50% în august, comparativ cu aceeași lună a anului precedent.

Dacă aceste estimări se confirmă, piața internațională va trebui să găsească rapid surse alternative de aprovizionare.

Aici intervine avantajul României. Poziția geografică, accesul la Marea Neagră și capacitatea de export fac din România unul dintre furnizorii care pot câștiga cotă de piață atunci când comerțul din regiune este perturbat.

„Piața se sperie singură”… De ce prețurile pot crește mai repede decât cererea!

Analiștii atrag însă atenția că actuala creștere a prețurilor nu trebuie interpretată automat ca dovada unei crize globale de grâu.

Gautier Le Molgat, director al Argus Media France și specialist în piețele agricole, consideră că piața reacționează puternic la incertitudine și că fondurile de investiții au contribuit la accelerarea creșterii.

Problema este că, pentru ca prețurile bursiere ridicate să se transforme într-o creștere susținută a pieței fizice, trebuie să apară și cumpărători reali.

În prezent, cererea internațională nu este considerată suficient de puternică pentru a justifica, singură, o explozie a prețurilor. O parte din creștere este determinată de anticiparea unor probleme de aprovizionare.

Cu alte cuvinte, piața încearcă să anticipeze ceea ce s-ar putea întâmpla, nu doar să reacționeze la ceea ce s-a întâmplat deja.

România poate avea o fereastră favorabilă pentru exporturi

Pentru fermierii români, însă, situația merită urmărită cu atenție.

Faptul că România a reușit să exporte peste un milion de tone de grâu de la începutul sezonului arată că există cerere pentru marfa românească. În plus, tensiunile din Marea Neagră pot menține interesul cumpărătorilor pentru origini alternative.

Totuși, prețul bursier de 247,50 euro/tonă nu trebuie confundat cu prețul pe care îl primește automat fermierul român.

Între cotația Euronext și prețul efectiv la fermă intervin mai mulți factori: calitatea grâului, conținutul de proteină, costurile de transport, distanța până la siloz sau port, costurile de depozitare, cursul valutar, cererea traderilor și diferențialele de piață.

De aceea, o creștere a cotației europene este un semnal favorabil, dar nu înseamnă că fermierul va încasa automat aceeași valoare în euro pe tonă.

Porumbul și rapița urmează tendința grâului

Efectele nu se opresc la grâu. Prețurile porumbului au crescut, influențate atât de avansul grâului, cât și de deteriorarea condițiilor de cultură din Statele Unite. Piața urmărește, de asemenea, primele informații privind recolta de porumb din Ucraina.

În Europa Occidentală există, de asemenea, semnale privind un posibil rezultat slab al recoltei de porumb din 2026.

În cazul oleaginoaselor, soia americană a înregistrat, de asemenea, creșteri, în timp ce piața uleiului de soia a avut o evoluție mai puțin favorabilă.

Acest lucru demonstrează cât de interconectate sunt în prezent piețele agricole. O problemă geopolitică într-o regiune importantă pentru exporturile de grâu poate influența în câteva ore porumbul, soia, rapița și uleiurile vegetale.

India poate deveni un nou furnizor de grâu

Un alt element interesant este schimbarea poziției Indiei.

În contextul prețurilor ridicate și al îngrijorărilor privind aprovizionarea, India a aprobat din nou exporturi de grâu, o măsură comparabilă cu cea adoptată în 2022.

O parte dintre aceste cantități ar putea ajunge în Bangladesh, contribuind la diversificarea surselor disponibile pe piața asiatică.

În același timp, mai multe state importatoare din Maghreb au avut recolte bune și preferă să aștepte, mizând pe o eventuală îmbunătățire a situației din Marea Neagră.

Ce înseamnă pentru fermierii români

Pentru România, actuala evoluție a prețurilor creează o oportunitate, dar și o perioadă de incertitudine.

Prețul grâului de aproape 250 de euro pe tonă pe piața futures arată că traderii și fondurile de investiții acordă o primă de risc situației din Marea Neagră. România se află într-o poziție bună pentru a profita de cererea suplimentară, iar exporturile de peste un milion de tone realizate din iulie confirmă capacitatea de reacție a pieței românești.

Pe de altă parte, fermierii trebuie să urmărească nu doar cotația bursei, ci și prețurile fizice oferite de comercianți, costurile logistice și evoluția cererii reale.

În perioada următoare, Marea Neagră, exporturile Rusiei și Ucrainei, recoltele din SUA și cererea importatorilor vor fi principalii factori care pot decide direcția prețului grâului.

Iar dacă tensiunile din regiune continuă și exporturile celor doi mari furnizori est-europeni rămân afectate, pragul de 250 de euro pe tonă ar putea deveni din nou una dintre principalele borne urmărite de piața cerealelor.

Surse analizate: argus media, agrarheute, bursacereale.com, agritel