Fermierii care au avut curajul să parieze pe porumb în acest an au șansa unei recolte bogate, iar la valorificare pot spera să își revină financiar. Însă o (aparent) banală omidă le poate nărui așteptările în ultimul moment.

Ultimul ”hop entomologic” înainte de recoltarea porumbului îl reprezintă omida fructificațiilor (Helicoverpa armigera). Larvele acestei specii nu produc pagube cantitative de recoltă, dar pot contribui la contaminarea porumbului cu micotoxine.

Exercițiu de imaginație

Imaginați-vă un lan de porumb ca la carte, cu cel puțin doi știuleți pe plantă. Fermierul merge în câmp și vede pănușile găurite. Dându-le la o parte, găsește o larvă, fie vie, fie moartă, care a consumat niște boabe de porumb. Poate vede și un mucegai verde. Aparent, paguba nu e însemnată. Sola fiind mare, nu reușește să ia la mână toți știuleții de porumb.

Dar vine momentul recoltării… Porumbul auriu se descarcă în remorcă și fermierul își freacă mâinile cu satisfacție. Anul acesta a fost bun. Poate prețul va fi unul satisfăcător.

Așadar, vinde producția, aceasta ajunge pe vapor și ia calea unei țări străine. Ajunsă acolo, i se fac analize și producția este expediată înapoi de unde a venit. Cauza? Micotoxine peste limita maximă admisă! Frustrarea este mare: recoltă bună, dar nu poate fi valorificată din cauza prezenței micotoxinelor peste limita maximă admisă. Explicația e, pur și simplu, omida fructificațiilor.

Aflatoxinele sunt micotoxine, produse ale metabolismului ciupercilor din genul Aspergillus. Pot să fie cancerigene pentru om sau animalele care se hrănesc cu porumbul contaminat. Dacă, în urma analizelor, se depășește limita maximă admisă (LMA) pentru aflatoxine, fermierii nu își mai pot valorifica producția.

Helicoverpa armigera, un inamic tăcut al porumbului

Cum a ajuns un dăunător minor al porumbului, pe care, în cele mai multe cazuri, îl știam doar din cărțile de entomologie agricolă, să facă atâta deranj? Nu este un singur răspuns, există un cumul de factori care au dus la creșterea populației acestei specii în ultimii ani.

Helicoverpa armigera este un dăunător „tăcut”, scump la vedere. În general, fluturii au zbor intens pe parcursul nopții.

Doar cine amplasează capcane entomologice în lanul de porumb, la un moment dat, poate vedea foarte multe capturi.

Atacul larvelor este aproape invizibil. Ca să le vezi trebuie să dai la o parte pănușile. Dacă există mulți fluturi în capcane, nu înseamnă, automat, că vom avea multe larve în lan. Iar dacă vedem multe larve, asta nu înseamnă implicit că boabele de porumb se vor contamina cu ciuperci.

În ce condiții se dezvoltă larvele?

Trebuie să se îndeplinească mai multe condiții favorabile pentru dezvoltarea larvelor și ulterior a ciupercilor din genul Aspergillus sau Fusarium pe leziunile produse de către insecte în procesul lor de hrănire.

Dacă în a doua parte a verii, temperatura aerului, pe timpul zilei, este cuprinsă între 30 și 38°C, avem nopți tropicale, iar plantele de porumb suferă de stres hidric, umiditatea relativă a aerului este de 80% sau există o alternanță ploaie-secetă, avem cele mai bune condiții pentru dezvoltarea ciupercii Aspergillus flavus.

Leziunile produse de larve pot să fie poartă de intrare pentru această ciupercă.

Pași pentru depistarea atacului

• E destul de greu de ținut departe de lan omida fructificațiilor comparativ cu alți dăunători ai porumbului din prima parte a vegetației. Totuși, există mai multe recomandări ale specialiștilor:
• În primul rând, cultura trebuie monitorizată zilnic. Se verifică 100 de plante și dacă cel puțin 5% prezintă simptome de atac, se recomandă efectuarea unui tratament de combatere. Ideal este să se combată larvele imediat după eclozare, înainte ca acestea să pătrundă în plante. Dar dacă sunt suprafețe mari cu porumb, cine are destui oameni pentru a realiza monitorizarea sau cât de bine se pricep acești oameni pentru a face observații în câmp?
• O soluție mai la îndemâna fermierilor este amplasarea capcanelor feromonale, care ne pot oferi informații practice despre sosirea fluturilor în lanul de porumb și pe baza acestor informații să apreciem momentul cel mai exact al efectuării tratamentului. Acum depinde și de câți fluturi prindem în capcane. Dacă avem doar câteva capturi și pe urmă nimic, nu se justifică efectuarea unui tratament.
• Pe de altă parte, dacă timp de 2-3 zile consecutive, avem între 10 și 20 de fluturi prinși în capcane, trebuie să fim în gardă. În acest caz se recomandă efectuarea unui tratament în vegetație la 3-5 zile după ce s-a înregistrat curba maximă de zbor.
• De mare ajutor sunt capcanele automate, care au și un soft care apreciază momentul optim de efectuare a tratamentului de combatere pe baza numărului de capturi înregistrate și a condițiilor meteo, trimițând avertismente direct pe telefonul mobil al fermierului. Dar aceste capcane automate sunt scumpe și puțini fermieri și le pot permite.
• Există o companie care face monitorizare în mai multe locații din țară privind zborul acestui dăunător, iar datele se pot vedea pe aplicația gratuită ArcTM Farm Intelligence.

Întrebarea de 1000 de puncte este cu ce facem tratamentul?

În această perioadă, plantele de porumb sunt înalte de 2 metri sau chiar mai mult. Nu mulți fermieri își permit mașinile autopropulsate, cu gardă înaltă, pentru tratamente în vegetație. Ar mai fi soluția apelării la prestatorii de servicii, dar sunt destule mașini în zona noastră?

Despre drone, știm cu toții avantajele lor, dar până nu avem un cadru legislativ foarte bine pus la punct, deocamdată specialiștii nu pot recomanda folosirea lor pentru tratamentele în vegetație la porumb în vederea combaterii Helicoverpa armigera.

S-au dus vremurile liniștite când în a doua parte a verii nu prea mai aveam probleme cu dăunătorii porumbului. Pe atunci singura noastră temere era din cauza furtunilor care puteau să culce plantele de porumb și să amenințe producția. Acum trebuie să stăm cu ochii în patru pe porumb și în luna august. Și să intervenim atunci când situația o cere.