Ministerul Agriculturii face precizări cu privire la proiectul elaborat de Ministerul Mediului privind zonele prioritare pentru biodiversitate. Cum vor fi afectați proprietarii pajiștilor permanente de noul Ordin!
Ministerul Agriculturii precizează că MADR a fost consultat și a avizat proiectul de Ordin al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor privind aprobarea Catalogului național al zonelor prioritare pentru biodiversitate referitor la aspectele care vizează prevederile referitoare la zonele prioritare pentru biodiversitate care se suprapun cu pajiști permanente.
Potrivit MADR, între reprezentanții celor două ministere au avut loc întâlniri de lucru, atât la nivel tehnic, cât și la nivel decizional, în vederea identificării unei soluții de reglementare clare și echilibrate.
Ministerul Agriculturii precizează că Proiectul de Ordin elaborat de Ministerul Mediului, aflat în transparență decizională, se referă strict la lista zonelor prioritare pentru biodiversitate din anexă și vizează exclusiv terenurile agricole și forestiere din parcurile naționale și naturale, din Rezervația Biosferei Delta Dunării, din alte rezervații deja declarate arii naturale protejate, precum și pădurile virgine și cvasivirgine și terenurile aflate în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva.
Ministerul Agriculturii mai precizează că s-a asigurat că, prin desemnarea zonelor prioritare pentru biodiversitate, să nu fie create obligații suplimentare față de cele prevăzute de legislația în vigoare pentru fermierii care dețin sau administrează pajiști în aceste zone.
Totodată, la solicitarea MADR, proiectul de ordin prevede că, în cazul zonelor prioritare pentru biodiversitate care se suprapun cu pajiști permanente, orice modificare ulterioară a măsurilor de conservare necesită acordul proprietarului terenului, conform legii, și avizul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
MADR mai precizează că urmărește ca măsurile de conservare a biodiversității să fie implementate într-un mod echilibrat și va continua dialogul instituțional cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, astfel încât orice măsură cu impact asupra sectorului agricol să fie fundamentată prin consultare și să ofere claritate și predictibilitate fermierilor.
În Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026 – 2030, document elaborat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, se arată, utilizând date de la Institutul Național de Statistică din anul 2024, că, în România, suprafața utilizată pentru agricultură constituie aproape 12,55 milioane de hectare (57% din suprafața totală a țării).
În structura suprafeței agricole, ponderea terenului arabil (inclusiv sere și solarii) în anul 2024 a fost de 67,6%, ceea ce indică o creștere de 0,4% față de anul 2020, ponderea pășunilor și fânețelor a fost de 28,8%, în scădere cu 0,3%, iar suprafața culturilor permanente a avut o pondere de 2,6%, în scădere cu 0,1%. Grădinile familiale cu o pondere de 1% au prezentat creștere nesemnificativă.
De asemenea, documentul prezintă rezultatele raportării realizate conform articolului 17 al Directivei Habitate pentru perioada 2013 – 2018. În cadrul raportării au fost elaborate, în total, 173 de evaluări ale stării de conservare, corespunzătoare unui număr de 87 de tipuri de habitate de interes comunitar.
Din totalul celor 173 de evaluări privind starea de conservare, 37 vizează habitate de pajiști. În documentul elaborat de Ministerul Mediului se precizează că ”situația cea mai bună este întâlnită la habitatele de pajiști, cu peste 94% aflate în stare favorabilă de conservare”.
Însă, în același document, Ministerul Mediului afirmă că ”agricultura reprezintă principala sursă de presiune la adresa biodiversității, prin intensificarea practicilor agricole, conversia terenurilor, pășunatul intensiv sau abandonarea utilizărilor tradiționale. Aceste procese conduc la degradarea habitatelor semi-naturale, reducerea diversității floristice și faunistice, pierderea elementelor de peisaj cu rol ecologic și fragmentarea habitatelor”.
Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) a atras atenția asupra modului în care este pregătită adoptarea Strategiei Naționale pentru Conservarea Biodiversității, document care va influența direct activitatea a aproximativ 3,5 milioane de fermieri din România.
În urmă cu câteva zile, președintele Clubului Fermierilor Români, Alexander Degianski, a tras un semnal de alarmă cu privire la prevederile din Strategia naționlă pentru conservarea biodiversității 2030, document pe care Parlamentul României urmează să îl adopte și care va avea un impact considerabil asupra fermierilor care exploatează terenuri agricole.
DETALII AICI: Alexander Degianski: Strategia pentru biodiversitate – documentul care va pune cruce agriculturii și fermierilor din România! – Revista Ferma
