Deşi agricultura modernă demonstrează că asocierea reprezintă una dintre cele mai eficiente căi pentru creşterea competitivităţii fermelor, în România cooperativele agricole continuă să fie mai degrabă excepţia decât regula.

Leon Cloşcă, crescător de vaci de lapte din localitatea Dumitra, judeţul Bistriţa-Năsăud, şi membru fondator al unei cooperative agricole, consideră că principalele cauze sunt lipsa unei culturi a colaborării, deficitul de educaţie economică şi managerială, dar şi neîncrederea dintre fermieri.

Potrivit acestuia, problema porneşte încă din educaţie. „În România nu există o tradiţie a asocierii iar relaţiile dintre parteneri sunt adesea afectate de lipsa de încredere. Chiar dacă legislaţia poate fi îmbunătăţită, aceasta nu reprezintă principalul obstacol în dezvoltarea cooperativelor”, explică fermierul.

Fondurile europene au stimulat înfiinţarea cooperativelor

Leon Cloşcă afirmă că un rol important în dezvoltarea formelor asociative l-au avut fondurile europene. „În cadrul mai multor programe de finanţare, cooperativele au beneficiat de punctaje suplimentare la evaluarea proiectelor, ceea ce i-a determinat pe mulţi fermieri să se asocieze pentru a avea acces mai uşor la finanţare”, argumentează acesta.

Impactul acestor măsuri a fost unul considerabil. În opinia sa, fără avantajele oferite prin programele europene, o mare parte dintre cooperativele existente astăzi nu ar fi fost înfiinţate.

Cum s-a născut o cooperativă dintr-o nevoie concretă

În cazul Grupului de Producători „Ţara Năsăudului” Cooperativă Agricolă din care face parte Leon Cloşcă, asocierea nu a pornit doar din perspectiva accesării fondurilor europene, ci şi dintr-o nevoie practică.

Totul a început atunci când unul dintre viitorii parteneri îşi dorea să achiziţioneze o semănătoare iar celălalt nu dispunea de resursele financiare necesare pentru o investiţie individuală. Cei doi au decis să cumpere utilajul împreună, iar această colaborare s-a transformat ulterior într-o cooperativă agricolă care numără astăzi şase membri.

Educaţia financiară şi încrederea dintre parteneri fac diferenţa

Potrivit fermierului din Dumitra, lipsa educaţiei financiare şi a unei culturi organizaţionale specifice mediului de afaceri face dificilă construirea unor parteneriate solide. În acelaşi timp, neîncrederea dintre fermieri continuă să fie unul dintre cele mai importante obstacole în calea asocierii.

Cooperative care produc valoare vs. cooperative create doar pentru subvenţii

Din experienţa sa, Leon Cloşcă spune că în România există două categorii distincte de cooperative. Prima categorie este reprezentată de cooperativele autentice, create pentru a apăra interesele membrilor, pentru valorificarea în comun a producţiei agricole, negocierea unor condiţii comerciale mai bune şi dezvoltarea unor activităţi economice profitabile. „Acesta este, de fapt, rolul firesc al unei cooperative”, afirmă bistriţeanul.

A doua categorie a apărut în urma modificării legislaţiei privind administrarea păşunilor. „După schimbarea prevederilor referitoare la concesionarea păşunilor, acestea nu au mai putut fi atribuite asociaţiilor de crescători de animale, ci doar cooperativelor. Drept urmare, în numeroase localităţi au fost înfiinţate cooperative al căror unic scop era obţinerea dreptului de administrare a păşunilor şi încasarea subvenţiilor aferente”, constată Leon.

În multe dintre aceste cazuri, cooperativele nu desfăşoară practic nicio activitate economică. Situaţiile financiare arată lipsa cifrei de afaceri şi a profitului, singurele operaţiuni fiind încasarea subvenţiilor, plata redevenţelor către autorităţile locale şi alte operaţiuni administrative minime.

Ar fi necesară o analiză reală a performanţei cooperativelor

Leon Cloşcă consideră că o evaluare comparativă între cooperativele care desfăşoară activitate economică şi cele care există doar pentru administrarea subvenţiilor ar oferi o imagine mult mai clară asupra eficienţei acestui model de organizare.

„Indicatori precum cifra de afaceri, profitul sau valoarea producţiei comercializate prin intermediul cooperativei ar putea evidenţia diferenţa dintre cooperativele funcţionale şi cele înfiinţate exclusiv pentru a beneficia de anumite facilităţi”, a ţinut să precizeze administratorul şi proprietarul societăţii Dinuţa-Farm SRL.

România este încă departe de modelele occidentale

Comparativ cu state precum Franţa sau Germania, agricultura românească mai are un drum lung de parcurs în ceea ce priveşte asocierea. Leon Cloşcă subliniază că în aceste ţări cooperativele agricole au devenit organizaţii puternice, care controlează segmente importante ale pieţei şi deţin inclusiv unităţi de procesare de mari dimensiuni. Integrarea pe întreg lanţul agroalimentar le permite să negocieze mai eficient, să creeze valoare adăugată şi să ofere stabilitate membrilor lor.

Citeşte şi:
LEON CLOŞCĂ: „Robotul nu minte!” – Ferma în care vacile dau şi 70 litri de lapte pe zi

În concluzie, pentru ca România să ajungă la un nivel similar, Leon crede este nevoie de mai mult decât modificări legislative. Fundamentul, în opinia sa, rămâne educaţia antreprenorială, dezvoltarea încrederii între fermieri şi înţelegerea beneficiilor reale pe care le poate aduce cooperarea pe termen lung.

Află mai multe despre Asociația Grupul de Acțiune Locală Țara Năsăudului!