Motorina scumpă pune o presiune fără precedent pe agricultura românească, iar fermierii încep să renunțe la lucrările de bază, ceea ce ar putea lăsa nelucrate până la 30% din terenurile agricole.
Agricultura din România traversează un moment critic, determinat nu de lipsa resurselor naturale sau a capacității de producție, ci de creșterea accelerată a costurilor. În centrul acestei probleme se află un element aparent banal, dar esențial: prețul motorinei. Pe fondul scumpirilor și al lipsei de lichidități, fermierii încep să ia decizii drastice, inclusiv renunțarea la lucrările agricole de bază.
Potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI), situația actuală ar putea duce la un fenomen îngrijorător: până la 30% din terenurile agricole riscă să rămână nelucrate în 2026.
Decizia fermierilor: între pierdere sigură și renunțare
În mod tradițional, lucrările agricole de primăvară, în special arătura, reprezintă fundamentul producției agricole. Însă, în contextul actual, aceste lucrări devin tot mai greu de susținut financiar.
”Fermierii decid conștient să nu mai lucreze pământul: ‘Nu mai pot să bag 1.300-1.800 lei/ha într-o lucrare care nu se mai întoarce’. Nu se vede la televizor, nu e panică în piețe și nu sunt rafturi goale, dar, în câmp, se întâmplă ceva mult mai serios: România începe să producă mai puțin nu pentru că nu poate, ci pentru că nu mai merită. Iar totul pornește de la o variabilă aparent banală: motorina”, a explicat președintele AEI, Dumitru Chișăliță, citat de Agerpres.
Această declarație surprinde esența crizei: agricultura nu mai este o activitate predictibilă din punct de vedere economic. Costurile ridicate transformă fiecare investiție într-un risc.
Lucrările devine excepție, nu regulă!
În mod normal, lucrările terenului are loc în februarie și martie, cu o limită în prima parte a lunii aprilie. După această perioadă, eficiența agronomică scade semnificativ.
”După 15 aprilie este deja riscant din punct de vedere agronomic, iar după sfârșitul lunii aprilie nu mai merită arat pentru culturile de primăvară. Realizând o corelație între suprafața ce trebuie arată și prețul motorinei, estimăm că, din lucrările efectuate în 2025, în acest an se vor realiza 70-75% în martie 2026, 10-15% în prima parte din aprilie și mai puțin de 5% după 15 aprilie. În total, 10-30% din suprafață nu se mai lucrează deloc, din cauza scumpirii motorinei și a lipsei resurselor de finanțare”
”Aratul nu mai este standardul, devine excepția. Ani de zile, aratul a fost reflexul de bază al agriculturii românești. În 2026, pentru prima dată la scară largă, fermierii decid conștient să nu mai are pământul, nu din lipsă de cunoștințe sau comoditate, ci dintr-un calcul economic simplu:
”Nu mai pot să bag 1.800-2.000 lei/ha într-o lucrare care nu se mai întoarce”
Cu motorina spre 10 lei/l, aratul devine prima victimă, nu pentru că este inutil, ci pentru că este cea mai costisitoare lucrare din lanțul tehnologic.
O agricultură de compromis, nu de colaps
Deși situația este gravă, specialiștii subliniază că nu asistăm la un colaps total al agriculturii, ci la o transformare a modelului de producție.
”Aici este marea confuzie publică: ‘Dacă nu se ară, nu se produce’. Fals. România nu intră într-o agricultură de tip colaps, ci într-una de compromis, în care se reduc lucrările la minimum. Fiecare economie vine însă cu un cost ascuns – o dependență mai mare de condițiile meteo.
Conform estimărilor din literatura de specialitate, producția vegetală scade cu 1-4% în scenarii normale și poate ajunge la minus 15% sau mai mult dacă apare seceta. Efectul nu este liniar, ci cumulativ”, spune președintele AEI.
Această „agricultură defensivă” presupune reducerea intervențiilor și implicit creșterea vulnerabilității la factori externi precum seceta.
Motorina scumpă, efect în lanț: de la câmp la raft
Impactul nu se oprește la nivelul fermelor. Creșterea costurilor afectează întregul lanț economic — de la producție până la consumatorul final.
”Problema reală nu este că producem puțin mai puțin, ci că toate verigile cresc simultan ca preț: motorină, transport, energie și inputuri. Așa ajungem la paradoxul românesc: producem suficient, dar plătim mai mult ca niciodată. Nu vorbim de penurie, ci de o criză de acces la alimente”
Astfel, chiar dacă producția nu scade dramatic, prețurile alimentelor cresc semnificativ. Estimările indică scumpiri importante: ulei: 20-40%, carne: 15-30%, pâine: 10-25%, legume: 15-35%.
Pentru gospodării, aceste creșteri se traduc într-o presiune financiară tot mai mare. Coșul alimentar lunar ar putea crește cu până la 400 de lei pentru o familie cu doi copii.
Impactul asupra economiei
Deși agricultura reprezintă aproximativ 2,5% din PIB, efectele sunt resimțite în economie. Scenariile analizate arată clar legătura dintre prețul motorinei și performanța sectorului agricol.
De exemplu:
- la 10 lei/l: 15% din teren nelucrat, -1,4% producție
- la 10,5 lei/l: 22% teren nelucrat, -2,4% producție
- la 11 lei/l: până la 30% teren nelucrat, -3,6% producție
În cazul unei secete, situația se poate agrava dramatic, cu scăderi de până la 25% ale producției.
Un model agricol în schimbare
Concluzia specialiștilor este clară: anul 2026 marchează o schimbare profundă în agricultura românească.
”2026 nu este anul în care agricultura românească cade. Este anul în care se schimbă modelul, de la o agricultură intensivă, bazată pe lucrări clasice, la una defensivă, bazată pe reducerea costurilor. Nu ne confruntăm cu o criză de producție, ci cu o erodare lentă a capacității de a produce eficient.
Nu vom rămâne fără mâncare, dar vom produce mai riscant și vom plăti mai mult, ceea ce, pe termen lung, este mai periculos decât orice penurie”, se arată în analiza AEI.
Această tranziție ridică semne de întrebare serioase privind viitorul agriculturii din România. Dacă tendința continuă, riscul nu este doar reducerea producției, ci pierderea competitivității pe termen lung.
