Recolte tot mai slabe în întreaga lume! Randamentele în agricultura arabilă sunt în scădere. Cât de mult afectează schimbările climatice fermierii din 54 de țări de pe glob!

Un studiu global de amploare trage un semnal de alarmă

Un nou studiu global arată că schimbările climatice afectează grav producția agricolă: cu fiecare grad în plus, pierderile se adâncesc. Până la sfârșitul secolului, unele regiuni vor produce cu 40–50% mai puțin.

Agricultura globală este profund afectată de schimbările climatice – și nu doar în viitor, ci chiar acum. Un studiu de referință publicat recent în prestigioasa revistă Nature oferă, pentru prima dată, o imagine globală detaliată a modului în care încălzirea globală afectează randamentele agricole, chiar și acolo unde fermierii aplică măsuri de adaptare.

Coordonatorul studiului citat de Agrarheute este Andrew Hultgren, cercetător la Universitatea din Illinois, care a lucrat împreună cu 16 colegi de pe tot globul. Echipa a analizat date provenite din 12.658 de regiuni din 54 de țări, acoperind șase culturi esențiale pentru alimentația mondială: porumb, soia, grâu, orez, sorg, mei, manioc.

Aceste culturi reprezintă aproape două treimi din aportul caloric global, ceea ce face ca variațiile de randament să aibă un impact direct asupra securității alimentare mondiale.

Încălzirea globală – un cost de 120 kcal pe persoană pe zi

Rezultatul-cheie al studiului este următorul: pentru fiecare grad Celsius în plus, producția alimentară globală scade cu echivalentul a 120 kilocalorii pe persoană pe zi – adică aproximativ 4,4% din doza zilnică recomandată de calorii.

Această pierdere aparent mică devine însă dramatică la scară globală, în special în zonele unde se produc volume mari de alimente.

Efectele sunt inegale, iar unele regiuni se confruntă cu pierderi semnificative, în timp ce altele – în special din regiunile tropicale – reușesc să atenueze impactul sau chiar să înregistreze creșteri.

Unde se pierd cele mai mari randamente

Cele mai mari pierderi de randament se înregistrează în așa-numitele „grânare” ale lumii, zone care istoric au avut un climat temperat și randamente ridicate, dar care nu au fost obligate, până acum, să dezvolte o agricultură rezilientă:

• Centura de cereale din Statele Unite (Midwest)
• Europa de Est – inclusiv țări precum România, Ungaria, Ucraina
• China de Est

Aici, efectele schimbărilor climatice sunt deja evidente: stresul termic, lipsa precipitațiilor în perioadele critice și frecvența crescută a fenomenelor extreme (secetă, furtuni, îngheț târziu) reduc semnificativ producția. Mai grav este faptul că aceste regiuni furnizează volume mari către piața globală – orice scădere afectează comerțul internațional cu alimente și poate crește prețurile la nivel mondial.

Prețurile cerealelor scad și în august, în ciuda previziunilor slabe privind recolta. România, lider la exporturi în UE

Tropicele și regiunile mai sărace – recolte mai bine adaptate decât ne așteptam

Într-o întorsătură interesantă, studiul arată că regiunile tropicale, în special cele deja afectate de condiții climatice extreme, sunt mai rezistente la impactul încălzirii globale.

De ce? Două motive principale:

1. Precipitațiile abundente atenuează efectele temperaturilor ridicate.
2. Fermierii sunt deja adaptați la un climat cald și au dezvoltat metode de cultură mai robuste, adesea în lipsa infrastructurii moderne.

Astfel, în părți din Africa, America de Sud și Asia de Sud-Est, culturile tradiționale precum maniocul sau sorgul se dovedesc surprinzător de rezistente.

Proiecții pentru 2100. Ce spun scenariile!

Cercetătorii au folosit un scenariu de referință cu emisii ridicate (RCP 8.5), adică o traiectorie în care omenirea nu reușește să reducă semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră.

Porumb

• -40% în SUA, estul Chinei, Asia Centrală, Africa de Sud și Orientul Mijlociu
• -15% în America de Sud și Africa Centrală
• În Europa: +10% în nord, dar -40% în sud (zona mediteraneană)

Soia

• -50% în SUA
• +20% în Brazilia – datorită unui climat tot mai favorabil

Grâu

• -15% până la -25% în Europa de Est și de Vest, Africa, America de Sud
• -30% până la -40% în China, Rusia, SUA, Canada

Adaptarea nu mai este opțională

În ciuda măsurilor deja luate de mulți fermieri – schimbarea perioadelor de semănat, utilizarea soiurilor rezistente la secetă, irigații inteligente – aceste adaptări nu reușesc să compenseze complet efectele schimbărilor climatice.

Pentru a preveni un colaps al sistemelor agricole, e nevoie de:

• Investiții masive în cercetare agricolă și biotehnologie
• Politici de sprijin pentru practici durabile și regenerative
• Diversificarea culturilor în funcție de noile realități climatice
• Programe de sprijin pentru fermierii mici din regiunile vulnerabile

Un viitor climatic nesigur pune presiune pe agricultura mondială

Studiul semnalează clar că, fără acțiuni ferme pentru combaterea încălzirii globale, agricultura – pilonul fundamental al civilizației – va suferi pierderi semnificative. Pe termen lung, acest lucru ar putea duce nu doar la creșteri ale prețurilor alimentelor, ci și la tensiuni sociale și migrații provocate de insecuritatea alimentară.

Iunie începe cu speranță și se termină cu datorii. Reziliența costă: prețul nevăzut al agriculturii românești!