NO TILLAGE sau IRIGAȚII? Ce alegere a făcut Matei Titianu între semănatul direct și irigații?
În ferma lui de 700 hectare amenajată complet la irigat, Matei Titianu face agricultură conservativă de circa 10 ani. Produce grâu, orzoaică pentru bere, floarea soarelui, porumb și soia în sistem minimum tillage.
MATEI TITIANU A AVUT DE ALES ÎNTRE NO TILLAGE ȘI IRIGAȚII
În ultimii 3 ani, Matei Titianu a investit în fermă undeva la 1 milion de euro; anul trecut a achiziționat un tractor de 340 CP (peste 300.000 euro), un pivot (80.000 euro) și a cumpărat 20 hectare de teren.
Matei Titianu: „Pentru următorii ani a trebuit să mă întreb acum ce prefer: să cumpăr trei pivoți sau o semănătoare pentru no tillage? Și am ales pivoții!”
CULTURILE SEMINCERE AU NEVOIE DE IRIGAȚII
Matei Titianu lucrează mult pe culturi semincere de grâu și orzoaică, loturi de hibridare la porumb și floare.
„Fiind și producător de sămânță, în zona în care eu mă aflu e imposibil să faci agricultură performantă fără echipamente de udare care aplică cât mai rapid și cât mai uniform apa. Având în vedere că terenul este irigabil, e păcat să nu fructificăm această capacitate de a iriga terenul. Noi în continuare vom investi în irigat și achiziții de terenuri”, susține tânărul.
MATEI TITIANU: „ÎMI DORESC CÂT MAI REPEDE TRANZIȚIA SPRE NO TILLAGE”
„Acum, ce mi-aș dori eu! Aș dori foarte mult să fac tranziția către no tillage, am foarte mare încredere în acest sistem de lucrare a solului.
Eu am și o experiență doctorală (o platformă de cercetare pentru teza de doctorat) în care observ influențele pe care le are sistemul cu semănatul direct asupra solului (umiditate, destructurare, rezistența la penetrare, densitatea aparentă, stabilitatea agregatelor)”, precizează doctorandul.
Acesta e convins că nu poate realiza tranziția spre no till, tehnologie care reclamă foarte mulți bani.
NTG-URILE POT FI UN RĂSPUNS LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE
Matei Titianu lucrează, alături de tatăl său, 600 ha în Insula Mare a Brăilei și în jur de 100 de ha pe Terasă, în apropiere de Brăila.
Este absolvent a două facultăți (istorie și agronomie) și înscris la Școala Doctorală la USV Iași. Spune că nu vrea să fie cel mai performant, însă își dorește să fie adaptat la tot ce-i nou.
În urma unor vizite în Belgia a descoperit NTG (Noi Tehnici Genomice).
„Prin modificările pe care le aduc genomului, tehnicile genomice pot să limiteze consumul de apă și pierderile de apă pe care plantele le au cu până la 40%, pot micșora cantitatea de îngrășământ necesară pentru a obține aceleași producții sau chiar un pic mai mari, cu până la 40%, și pot spori producția undeva până la 20%”, susține tânărul doctorand.
E NEVOIE DE ADAPTARE RAPIDĂ
„În opinia mea, în 10-15 ani, nu cred că o să mai fie suficient să faci no tillage și să irigi; trebuie să căutăm și alte soluții.
Pentru că, hai să vă spun un lucru, dacă în perioada 1911-2011, în Brăila, evapotranspirația era undeva la 780 de milimetri, acum e undeva între 960 și 1.000 mm, în timp ce temperaturile au crescut de la 10,5°C la 13°C în medie. Vă dați seama, este o cantitate de apă pe care trebuie să o suplimentez cu irigatul. Este clar că trebuie să ne adaptăm rapid”, explică Matei Titianu.
Ieri cursanți, astăzi ”Fermieri Iscusiți”!
Matei Titianu este și absolvent al programului Tineri Lideri pentru Agricultură. În calitate de membru al think-thank-ului Agrinnovator, Matei a participat la redactarea „Ghidului pentru Digitalizarea Agriculturii”, ca parte a grupurilor de lucru în cadrul cărora au fost testate şi analizate o serie de tehnologii specifice.
Citește mai mult AICI: Ieri cursanți, astăzi ”Fermieri Iscusiți”!
