De îndată ce va trece valul de frig, Matei Titianu va interveni cu o serie de tratamente pentru a nu pierde culturile de toamnă afectate de ger.
Deși au fost înființate puțin mai târziu, în linii mari, culturile de toamnă au trecut cu bine peste valul de frig.
„Soiurile străine de grâu am observat că au fost mult mai afectate chiar și decât orzoaica, dar o să-și revină”, spune tânărul.
CU CE TRATEAZĂ MATEI TITIANU CULTURILE DE TOAMNĂ AFECTATE DE GER?
”Vom vedea în aceste zile ce se va întâmpla și este posibil să intervenim cu un foliar, poate cu niște aminoacizi, pentru că am dat puține îngrășăminte pe bază de azot după acel îngheț și sigur vom mai veni cu o fertilizare la burduf cu azotat de amoniu.
Dacă voi fi condiționat să aplic un foliar la orzoaică, vorbim de ceva pe bază de fosfor, întrucât azotul crește proteina din boabe și nu vrem asta la bere”, ne-a declarat Matei Titianu, sigur pe faptul că nu va întoarce din culturile de toamnă.
”SEMĂNĂM FLOAREA SOARELUI, IAR DE SĂPTĂMÂNA VIITOARE, ȘI PORUMBUL”
Matei Titianu: „Noi am început să semănăm floarea soarelui, iar de săptămâna viitoare vom începe să semănăm și porumbul. Loturile de sămânță vor fi semănate la sfârșitul săptămânii viitoare”.
CITEȘTE ȘI: Raul Mărunțoiu e dispus să facă tratamente de 30.000 euro ca să-și salveze rapița după îngheț!
DOUĂ DIRECȚII ÎN FERMA TITIANU: LUCRĂRI MINIME ȘI IRIGAT!
Ferma Titianu are 700 de hectare, 600 situate în Insula Mare a Brăilei și 100 sus pe Terasa Brăilei. A semănat în toamnă 124,5 hectare cu grâu și 119 ha orzoaică pentru bere. Va înființa culturile de floarea soarelui pe 129 de hectare, porumb de consum pe 80 ha și porumb lot semincer pe 123 ha și soia pe aproape 120 de hectare.
De circa un deceniu a făcut trecerea către agricultura conservativă prin practicarea sistemului minim de prelucrare a solului. Intenționează să facă următorul pas: no tillage, dar a preferat să investească în irigat. Face un management extrem de atent al apei prin utilizarea judicioasă echipamentelor de udare: tamburi, cinci pivoți și o instalație liniară.
„Având capacitatea de a iriga, căutăm să aducem cât mai multă plus valoare la unitatea de suprafață. E presiunea mult mai mare acolo unde este teritoriul irigat, apa atrage foarte mulți patogeni, dar preferăm să aplicăm un tratament în plus, decât să riscăm prejudicierea culturilor”, susține acesta.
O FERMĂ DESCHISĂ LA DIGITALIZARE
Matei Titianu ne spune că este fascinat de tehnologia digitală.
„Ferma noastră întotdeauna a fost performantă, dar era ușor conservatoare pentru că nu exista această deschidere atât de mare în raport cu digitalizarea. Avem sistem de monitorizare a utilajelor, folosim drone de tratamente fitosanitare, urmează să achiziționăm drone proprii care să genereze imagini multispectrale pentru a aplica localizat inputuri cu rată variabilă, optimizând astfel costurile.
De asemenea, avem stație meteo care ne indică momentul optim de semănat, semnalează riscul apariției bolilor dăunătorilor, avem deschidere către certificate de carbon (suntem parte a unui program), utilizăm o aplicație cu imagini satelitare pentru a monitoriza starea de vegetație a culturilor, dar și calitatea irigatului”, explică tânărul fermier brăilean.
CITEȘTE ȘI: Digitalizarea fermelor: Oana şi Matei ne arată că se poate
ROSTURILE DIGITALIZĂRII: SCĂDEREA COSTURILOR ȘI ELIMINAREA MĂSURILOR SUBIECTIVE
Matei Titianu: „Până la venirea mea în fermă, nu prea nu se vedea rostul către investițiile acestea în digitalizare și eu a trebuit cumva să-i fac pe oameni să înțeleagă că digitalizarea, pe lângă faptul că se economisește din costuri, dar vine cu un foarte mare avantaj, elimină subiectivismul inginerului. Pentru că atunci când vezi o imagine satelitară, o imagine de ansamblu a unei sole de 100 de hectare, vezi punctual fiecare problemă”.
Consultă 𝗚𝗵𝗶𝗱𝘂𝗹 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗗𝗶𝗴𝗶𝘁𝗮𝗹𝗶𝘇𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗔𝗴𝗿𝗶𝗰𝘂𝗹𝘁𝘂𝗿𝗶𝗶, lansat de membrii think-tank-ul 𝘼𝙜𝙧𝙞𝙣𝙣𝙤𝙫𝙖𝙩𝙤𝙧.
