Fermierii români cer să poată utiliza produse neonicotinoide pentru tratament sămânță în regiunile afectate de dăunătorii de sol, fără a mai fi nevoie de derogare.
Ministerul Agriculturii informează că miercuri, 26 iunie 2024, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a condus la sediul instituției o ședință de lucru cu principalele asociații ale fermierilor din sectorul vegetal.
Tema de discuție a vizat analiza oportunității acordării derogării pentru folosirea produselor neonicotinoide.
Conducerea formelor asociative a susținut necesitatea și importanța modificării celor trei Regulamente europene de aplicare a produselor neonicotionide (783, 784 și 785/2018), astfel încât să nu mai fie necesare derogări, ci să se poată utiliza neonicotinoide la tratamentul pentru sămânța folosită la înființarea culturilor în anumite regiuni, unde se identifică depășirea Pragului Economic de Dăunare al dăunătorilor de sol.
În debutul discuțiilor, ministrul Barbu a subliniat că Ministerul Agriculturii va milita la Comisia Europeană pentru folosirea în continuare a celor trei substanțe neonicotinoide interzise (clotianidin, tiametoxan și imidacloprid), care nu au înlocuitori adecvați.
În acest sens, România va propune în cadrul Consiliului de Miniștri UE o solicitare de modificare a Regulamentelor mai sus menționate, împreună cu toate argumentele tehnice necesare.
Astfel, în urma dezbaterilor s-a agreat constituirea unui grup de lucru format din reprezentanți ai mediului asociativ, specialiști din cadrul MADR, ai Autorității Naționale Fitosanitare (ANF) și din domeniul cercetării, pentru a fundamenta dosarul ce vizează acest subiect pe care România îl va susține în fața Comisiei Europene.
Alături de ministrul Barbu, la întâlnirea de la MADR s-au aflat conducerea ANF, precum și experți ai direcțiilor de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii.
Pagube uriașe pentru fermierii români
La Consiliul AGRIFISH din 27 mai, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii Adrian Pintea a solicitat modificarea regulamentelor europene privind utilizarea de neonicotinoide.
În documentul oficial transmis de România și discutat de miniștrii Agriculturii din UE se arăta că în România, în cazul atacurilor dăunătorului Tanymecus dilaticollis – dăunător polifag imposibil de combătut prin metode agrotehnice – în perioada 2011-2018, în 46 de locații, densitatea dăunătorului a fost de 6-10 insecte/mp.
Pagubele produse culturii de porumb au fost de 25-50% din întreaga cultură. Fermierii au fost nevoiți să reînsămânțeze cultura, cheltuielile dublându-se, iar producția finală nu a mai avut randamentul optim.
Fără tratamentele aplicate la sămânță, până la descoperirea substanțelor neonicotinoide, în România s-au înregistrat următoarele cifre: în perioada 1965-1970, densitatea acestui dăunător a fost de 50- 80 de insecte pe mp; în anii 80, densitatea insectelor a fost între de 60 și 160/mp; în anii 90, densitățile înregistrate au fost de 40-80 de insecte/mp.
Documentul transmis de România mai arată că țara noastră deține locul 2 în Europa la numărul de albine, cu peste 2 milioane de familii de albine și o producție în jur de 30.000 tone de miere anual, mare parte din miere fiind produsă prin polenizarea culturilor de floarea soarelui tratate în România cu substanțele neonicotinoide.
