Mai mult decât un târg, o celebrare a agriculturii transilvănene în toate formele ei, evenimentul de la Jucu a reunit inovaţia tehnologică, gusturile autentice şi poveştile fermierilor care dau viaţă acestui sector vital.

Ediţia aniversară a târgului AGRARIA – care a marcat anul acesta trei decenii de existenţă – va rămâne în conştientul colectiv ca fiind un adevărat spectacol al naturii, care a transformat evenimentul într-o experienţă memorabilă. Expoziţia fanion a agriculturii din Transilvania a debutat sub semnul unei vremi capricioase, cu ploaie şi vânt, ca mai apoi să şi fulguiască, aducând un aer de iarnă neaşteptată pentru mijloc de aprilie. Spre sfârşit, însă, soarele a triumfat, iar ultima zi de târg a fost scăldată în temperaturi estivale, demonstrând că AGRARIA nu doar sărbătoreşte agricultura, ci reuneşte, simbolic, toate anotimpurile într-un singur loc. Această diversitate a fost parcă o metaforă a rezilienţei şi adaptabilităţii fermierilor români din ultimii ani.

Platformă pentru soluţii inovatoare

În absenţa animalelor, componentă care, din păcate, nu a putut fi anul acesta integrată din motive obiective (restricţii din cauza focarelor de febră aftoasă), în mare parte atenţia vizitatorilor s-a îndreptat spre tehnica agricolă. Toate numele importante din industrie au fost prezente la Jucu pentru a-şi etala tehnologiile. Oferta a fost variată şi, desigur, adaptată în bună măsură pentru specificul regional.

Chiar dacă se simte încă presiunea economică, interesul pentru noile tehnologii nu pare să se fi alterat. Ipoteză, de altfel, confirmată şi de către Ovidiu Ranta, specialist în mecanizarea agriculturii şi consultant DLG, organizatorul Agraria. „Transilvania încă are mare nevoie de tractoare iar lucrurile se mişcă în direcţia cea bună. Pe de altă parte, există şi această necesitate de a creşte puterea maşinilor. Pentru că perioada de executare a lucrărilor în timp optim s-a scurtat foarte mult şi trebuie reacţionat rapid pentru a nu rata ferestrele de oportunitate”, argumentează profesorul universitar.

Paşi timizi către agricultura conservativă

Specialistul USAMV Cluj-Napoca s-a arătat plăcut surprins de complexitatea tehnologiilor prezente anul acesta la Agraria, unde a observat o creştere a interesului pentru sistemul de lucrări minime ale solului. „Tot mai mulţi sunt tentaţi să renunţe la arătură, deşi există încă anumite constrângeri, dar şi temeri privind tranziţia la minim-till sau no-till. Deoarece în cazul acesta avem nevoie de puteri mari pentru a efectua toate lucrările necesare printr-o singură trecere”, a subliniat Ovidiu Ranta.

La rândul ei, Corina Mareş, de numele căreia se leagă practic succesul Agraria, a remarcat că deşi animalele au lipsit anul acesta din târg, zootehnia a fost prezentă prin numeroasele activităţi şi conferinţe organizate de asociaţiile din sector.

Fără discursuri politice

Spre deosebire de alţi ani, ediţia cu numărul 30 a târgului Agraria nu a avut parte de o deschidere oficială. Decizia organizatorilor a fost influenţată de contextul campaniei electorale, o perioadă sensibilă care ar fi putut transforma un moment festiv într-un prilej pentru discursuri politice. Această alegere a fost bine primită de public şi de expozanţi, care au apreciat faptul că atenţia s-a concentrat exclusiv pe subiectele relevante pentru sectorul agricol.

M-a bucurat totuşi să-l revăd în târg pe Daniel Buda, poate cel mai mare susţinător al agriculturii româneşti din Parlamentul European, în calitatea sa de vicepreşedinte al Comisiei AGRI, care şi-a marcat prezenţa la Jucu într-o manieră discretă, ca de obicei. În cele câteva minute în care am dialogat cu acesta, am putut afla mai multe despre preocupările la nivel european vizavi de provocările cu care se confruntă sectorul în acest moment.

Între siguranţa alimentară şi viitorul PAC

Atragerea tinerilor către acest sector de activitate a fost una dintre temele aduse în discuţie. „Da, admitem că securitatea militară este extrem de importantă în acest moment, dar siguranţa alimentară este şi mai importantă”, a declarat europarlamentarul, subliniind necesitatea unor politici care să sprijine fermierii şi să facă agricultura mai atractivă pentru noile generaţii.

În acelaşi timp, Daniel Buda a atras atenţia asupra unei provocări majore: menţinerea unui nivel adecvat de finanţare pentru Politica Agricolă Comună. „Le-am transmis colegilor din Parlamentul European să nu se joace cu această chestiune, pentru că am putea ajunge chiar la o moţiune de cenzură împotriva Comisiei Europene. Pentru că fermierii şi toţi cei care lucrează în sectorul agricol au nevoie de predictibilitate”, a adăugat vicepreşedintele Comisiei AGRI.

Producătorii locali, stâlpi ai economiei regionale şi ambasadori ai tradiţiei

Un aspect care a conferit târgului Agraria o notă autentică a fost prezenţa numeroşilor producători locali, care au venit să-şi expună produsele: brânzeturi, miere şi alte delicatese tradiţionale. Prezenţa lor în târg nu doar că a întărit legătura dintre consumatori şi producătorii locali, dar a şi demonstrat potenţialul enorm al agriculturii regionale. Aceşti fermieri reprezintă o parte vitală a economiei locale şi un exemplu de rezilienţă, adaptându-se constant la provocările pieţei şi ale vremurilor.

Unul dintre ei este Cosmin Herţa, producător de miere ecologică din Mărginimea Sibiului, ale cărui produse sunt recunoscute la nivel internaţional. Care este secretul său? „Folosim doar miere de pădure, facem doar tratamente fără antibiotice şi fără chimicale, iar din principiu nu hrănim albinele cu zahăr, aşa cum ştim că se mai practică în acest domeniu”, m-a asigurat proprietarul mărcii „Herţa Bio Apicole”. Mierea sa, certificată şi ca produs montan, a făcut înconjurul lumii la cele mai importante târguri de profil, ajungând chiar şi la Vatican.

Seminţe, uleiuri şi brânzeturi artizanale

Tot la Agraria am avut plăcerea să o revedem pe Gabriela, soţia lui Olimpiu Simionca, director executiv şi membru fondator al Cooperativei Agricole Transylvanian Pure Farming, cel mai mare producător de seminţe de dovleac din România. Aceasta, împreună cu prietena sa Ioana, şi ea implicată în business, au transformat standul lor într-un adevărat festin pentru vizitatori, răsfăţându-le simţurile cu produsele brandului Simis. Aş aminti aici de uleiul din seminţe de dovleac presat la rece, obţinut dintr-un soi special cu seminţe fără coajă, dar şi de făina din seminţe de dovleac, fără gluten, care a atras deopotrivă atenţia consumatorilor preocupaţi de un stil de viaţă sănătos.

La doi paşi de ele se afla o altă dinstinsă doamnă, Florica Larionesi, originară tot din judeţul Bistriţa-Năsăud, care ne invita să degustăm delicioasele brânzeturi artizanale ce poartă sigla Brânzăria Sângeorzană. „Vacile noastre trăiesc pe păşune la o altitudine de peste 1.600 de metri în timpul verii şi asta dă plusvaloare calităţii laptelui”, ne-a explicat membra Grupului de Producători Sîngeorz-Băi.

O poveste de succes a agriculturii româneşti

Târgul Agraria a demonstrat, aşadar, încă o dată că agricultura românească poate fi o poveste de succes, cu oameni pasionaţi, tehnologii de ultimă oră şi produse autentice care reflectă diversitatea şi bogăţia acestei regiuni. Ediţia aniversară a reunit nu doar fermieri, producători locali şi profesionişti din industrie, ci şi consumatori care par să aprecieze din ce în ce mai mult valoarea autentică a agriculturii româneşti. În ciuda vremii capricioase şi a provocărilor întâmpinate, Agraria rămâne un simbol al rezilienţei, al inovării şi al spiritului de colaborare – o oglindă a fermierilor care îşi păstrează determinarea şi dragostea pentru pământ.