Ziua Câmpului la Feteşti - un tur al performanţei - Revista Ferma
5 minute de citit

Ziua Câmpului la Feteşti – un tur al performanţei

Anul acesta, cea de-a XI-a ediţie a “Field Day” organizată de vicepreşedintele Federaţiei Pro Agro a reunit peste o sută de fermieri din judeţele Ialomiţa şi Călăraşi, care au văzut cum se comportă culturile de orz, de rapiţă şi de grâu în condiţii de tehnologiie modernă şi în prezenţa apei furnizate de sistemele de irigaţii.
Ziua Câmpului de la Feteşti s-a concretizat într-un util schimb de experienţă între fermieri cu privire la agrotehnica modernă, la ultimele tehnologii şi produse lansate în domeniu, menite să le asigure producătorilor agricoli soluţii pentru o agricultură performantă. Programul a cuprins prezentarea – de către managerul societăţii, inginerul agronom Viorel Nica – a loturilor demonstrative de rapiţă şi de cereale păioase. “Suntem în colaborare şi asociere cu firma Biocrop România. Compania ne aduce genetica pe care noi o multiplicăm, o promovăm şi o distribuim fermierilor. Timp de unsprezece ani am reuşit să selectăm cele mai bune soiuri de cereale păioase, cei mai buni hibrizi de rapiţă, fapt care i-a determinat şi pe mulţi fermieri să vină astăzi aici”, a declarat Viorel Nica.

Ziua Câmpului la Feteşti

Producţii diminuate de atacul la silicva rapiţei
La fiecare lot prezentat, inginerul a vorbit despre administrarea unor tehnologii adecvate, dar şi despre rezultatele celor mai buni hibrizi care apar pe piaţă. Toate acestea cu un singur scop: creşterea productivităţii.
Hibrizii de rapiţă cultivaţi în exploataţia Agrichim prezintă o toleranţă mare la ger şi la secetă, dar au şi un potenţial productiv foarte ridicat. Diffusion, Dynastie şi Tigris sunt hibrizii care aduc o producţie estimată la peste 3000 de kg la hectar.
Anul acesta, la cultura de rapiţă, fermierii s-au confuntat cu un mic impediment. “2018 a fost un an atipic pentru succesul în agricultură; mă refer la nivelul producţiilor. Ne-am confruntat cu o zăpadă târzie şi o lipsă mare de precipitaţii. Diferenţa de temperatură dintre zi şi noapte a derutat şi dăunătorii pe lângă noi, a grăbit tratamentele la rapiţă împotriva lui Meligethes. Ne-am trezit şi cu un atac la păstaie, pe care nu l-am putut stăpâni cu toată dotarea noastră. Dăunătorul este ca hoţul, are mintea odihnită şi te atacă atunci când nu te aştepţi. Acesta a fost singurul impediment pe care nu l-am putut stăpâni. Este vorba de un procent mic (de pierdere – n.r.), dar ne afectează veniturile”, a spus inginerul agronom.

Combin i-a adus opt tone de grâu la hectar
Soiurile de orz şi de grâu din exploataţie au un nivel de producţie de peste 8 tone la hectar. Acestea au un indice de panificaţie bun, au rezistenţă la boli şi sunt specifice zonelor aride din România. “Portofoliul soiurilor de grâu de la Biocrop România a adus pentru prima dată un soi de grâu aristat, specific zonelor aride din România. Este vorba de soiul Combin, care este foarte căutat şi semănat de foarte mulţi fermieri. Am avut producţii de peste 8 tone la hectar. Soiul este specific zonelor secetoase. Are multe boabe în spic, asta denotă şi calitatea de polenizare a acestui soi de grâu. De asemenea, tehnologia noastră ne arată cum ne-am preocupat de tratamentele foliare şi cum au răspuns. Lanul demonstrativ dovedeşte potenţialul foarte bun. Merită să facem o asemenea investiţie”, a adăugat Viorel Nica.
După prezentarea loturilor demostrative din câmp, au urmat discuţii şi prezentări ale firmelor renumite din domeniul producerii şi comecializării seminţelor, a produselor pentru protecţia plantelor, dar şi dezbateri despre avantajele constituirii grupurilor de producători în agricultură.

INVESTIŢII MASIVE ÎN IRIGAŢII
Infrastructura de irigaţii existentă în România este depăşită din punct de vedere al eficienţei utilizării resurselor şi există riscul ca abandonarea infrastructurii de irigaţii să genereze grave probleme sociale, economice şi de mediu. Amenajările de irigaţii sunt într-un stadiu avansat de degradare şi pe 75% din suprafaţa acestora, irigaţiile nu sunt funcţionale, iar cele funcţionale sunt ineficiente din punct de vedere al consumului de apă şi de energie şi costisitoare pentru fermieri. Din acest motiv, MADR a declanşat un program extrem de ambiţios: investiţii de până la un miliard de euro în reabilitarea infrastructurii primare de irigaţii, a anunţat secretarul de stat în MADR, Alexandru Potor, în cadrul evenimentului. “Fără irigaţii o să fim tot timpul supuşi intemperiilor vremii. O să fim întotdeauna în risc. La nivelul ţării se va cheltui un miliard de euro pentru reabilitarea mai multor amenajări. În momentul de faţă 32 de amenajamente sunt deschise, au startate proiecte de investiţii. Ministrul Daea a fost în Vrancea pentru a da în folosinţă o primă porţiune a canalului Bărăgan – Siret, o porţiune care va asigura irigaţii pentru aproximativ 3000 de hectare”, a punctat Alexandru Potor.
Obiectivul general al proiectului MADR vizează reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii care va conduce la creşterea suprafeţei funcţionale din suprafaţa viabilă şi marginal viabilă economic pentru irigaţii la 70% în anul 2020 şi 90% la în anul 2030. Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii vizează 86 de amenajări viabile aparţinând domeniului public al statului, în suprafaţă de aproximativ 1,8 mil. ha, până la sfârşitul anului 2020.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 11/216 (ediţia 15-30 iunie 2018)

 

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →