“Acei 3.000 euro nu e nici un ajutor dat de pomană! Este dreptul nostru ca producători de hrană ce suntem! În Spania şi alte ţări din UE primesc subvenţie 50% din tot ce investesc şi asta nu de ieri de azi! Statul ne dă bani presaţi de UE, fiindcă ăia din lumea civilizată ştiu că dacă noi nu mai producem hrană, preţul o să bubuie de o să ţi se pară un lux să ai o roşie pe masă. Cum era pe vremea iepocii de Aur cu portocalele de Crăciun!”, susţine mătcaşul.   

Investiţii de zeci de mii de lei într-o cultură de solar

Acesta subliniază faptul că un legumicultor investeşte într-un solar de zece ori cât se produce în primul an. Şi exemplifică prin nişte calcule: la această dată 1.000 mp de solar costă 45.000 mii lei (dacă e construit din lemn!; din metal sare lejer peste 100.000 lei). Pe lângă solar, e nevoie şi de un puţ de mare adâncime şi o pompă submersibilă. Costul unui puţ de 50 metri adâncime este de 12.000 lei! Apoi îngrăşăminte şi tratamente pentru tomate! Ele nu cresc singure, cum cred unii; pentru a obţine producţie şi calitate trebuie cheltuială!

“Eu am investit 8.000 lei într-o cultură de tomate; 1.000 mp de solar cu circa 3.000 de fire. Solarul şi puţul nu-l mai pun la socoteală! Deci, 8.000 lei plus factura la curentul electric pentru că pompa nu scoate apă pe bază de rugăciuni la sfinţi!… ajungi lejer la 10.000 lei. Pe lângă asta să nu uităm de muncă; cultura semănată în ianuarie şi îngrijită până la 1 iunie când am recoltat pentru primele cantităţi. Cinci luni de muncă! Dacă mă angajam cu salariul minim aveam peste 8.000 lei şi zero stres! Am mers cu roşiile la piaţă şi nu am avut nici un client, le-am adus acasă. şi eu şi alţii… Preţul a ajuns la 3 lei kg deja, pe finalul săptămânii o să cadă sub 2 lei pentru că a dat canicula şi se vor coace la toţi cultivatorii cu tonele.

Din 1.000 mp de tomate ai o cantitate medie de 5.000 kg, dar nu se coc toate odată să zici că dai 5 tone cu 2 lei şi iei 10.000 lei! Curând preţul va ajunge 50 de bani kg şi oamenii le vor arunca tomatele pe câmp, aşa cum s-a mai întâmplat!”, explică legumicultorul care se întreabă retoric: poate să explice ministrul Agriculturii de ce se finanţează cultura de tomate? (Că până la urmă românul îşi aruncă tomata pe câmp!). Care e motivul? De ce să dai bani unora să cultive tomate şi apoi să le arunce?

“Cine o mai cultiva tomate în România, ori e prost ori nebun!”

Potrivit lui Costel Rarinca, Programul Tomata, menit să stimuleze producţia, ar avea un mare neajuns! Tot mai mulţi cultivatori pun tomate şi se va ajunge la supraproducţie, vor fi probleme cu desfacerea, având drept efect scăderea drastică a preţurilor cu mult sub costurile de producere.

“şi nouă ce ne mai rămâne? 3.000 euro care să ne acopere cheltuielile şi atât? Eu cu ce mă aleg? Care e scopul muncii mele? Să învârt nişte bani şi să-mi rup spatele ca mai apoi să-i aud pe unii că prea ne plângem, că ne mai dă şi statul bani degeaba?! De ce nu se implică Ministrul în export? De ce nu aduce vreo 10 camioane în Matca jud. Galaţi să încarce roşii şi să le ducă celor care nu au? Cine o mai cultiva tomate în România, ori e prost, ori nebun!”, încheie apocaliptic Costel Rarinca.

“De când cu Programul, roşia a căzut în cap!”

Într-unul dintre răspunsurile la cele peste 160 de comentarii, Costel Rarinca susţine că: “Roşia a căzut în cap de când ajută guvernul cu 3.000 euro! Anul trecut pe timpul ăsta o vindeam cu 5 lei ca pe pâine caldă, ştii de ce? Că nu s-a mai băgat guvernul. Eu nu zic că nu sunt bine veniţi acei bani, dar dacă ai stabilit că până la data de 10 iunie să ai 3 tone de roşii recoltate, deja, dacă vrei să te încadrezi în Programul Tomata, atunci aşa trebuia să rămână! Nu să-l prelungeşti până pe 1 iulie pe motiv că a fost clima nu ştiu cum…”

Şi continuă: “Pe 1 iulie îţi scoate şi bunica roşii plantate în grădină (afară, nu solar) şi atunci de ce mai spui acolo că doar cei cu spaţii protejate? La ce mai contează că e sau nu e spaţiu protejat dacă la 1 iulie scoate roşii şi Vasile din fundul curţii?! O să ne facă cum ne-au făcut în 2019, o să se plângă iar că suntem prea mulţi şi nu sunt bani şi în loc de 3.000 o să vedem doar 2.000, dacă ni-i dă şi pe ăia!

Corect ar fi fost aşa: Ai recoltat 3 tone până la data 10 iunie? Da! Poftim banii! Tu ai recoltat? Nu! Succes la anul!”

Sunt mătcaşi care au făcut avere!

Costel Rarinca recunoaşte că tatăl şi bunicul său tot cu legumicultura s-au ocupat şi au făcut bani frumoşi. “Nu existau samsari, îşi duceau singuri marfa în pieţele mari şi vindeau legumele cât ai clipi, se băteau oamenii pe ele, dar nu existau Carrefour şi Kaufland pe atunci! Ce bani scotea tata pe 1.000 mp de spaţii protejate, acum ai avea nevoie de 5.000 mp dacă e să ne raportăm la puterea de cumpărare a leului în zilele noastre! Au fost în Matca cultivatori care prin anii 2000 au făcut avere pe roşii, castraveţi şi pepeni verzi. Dar nu mai e ce a fost! An de an în Matca se vând roşiile la bax (baxul e cutia aia pe care o vezi în magazine cu banane, de 23 – 25 kg). La final de iunie se nici nu se mai pun pe cântar: 10 lei baxul; sau 40 de bani pe kg!”

Marian MUŞAT