Efectele negative ale grindinei vor afecta şi producţiile viitoare, ca urmare a gradului înalt de lovire inclusiv a ramurilor, tulpinilor şi mugurilor de rod.
Dimensiunea dezastrului
”Peste 200 ha cu livezi din bazinul pomicol Fălticeni au avut de suferit. Peste 50 ha sunt afectate în proporţie de 100%. Prin afectarea ramurilor se asigură porţile de intrare pentru boli şi dăunători, fapt pentru care pomicultorii intervin cu tratamente specifice. Afectarea masei foliare determină, de asemenea, acumularea de rezerve reduse, motiv pentru care pomii vor fi şi mai sensibili şi mai expuşi la intemperiile din anotimpul rece”, arăta Claudia Elena Gogu, Director al DAJ Suceava.
Ţăpuşe de gheaţă au căzut din cer
”Deţin, în zona Lămăşeni-Fălticeni, 2,5 ha de livadă şi 1800 mp solarii pe structură metalică. Pur şi simplu mi-a venit să plâng atunci când am văzut ce a putut să facă acea grindină, care a durat cam 10 minute. Veneau din cer bucăţi de gheaţă ca nişte gloanţe de mărimea unui ou de porumbel, dar sub forme ascuţite, ca nişte cuţite trimise să distrugă totul. Pur şi simplu, nu mai am ce recolta din livada cu pruni, mere şi pere.Grindina şi vijelia mi-a distrus inclusiv solariile şi vreo 3.000 de fire de conopidă, pe care le aveam în câmp. Am rămas fără nimic”, spunea cu amărăciune fermierul Constantin Vasile.
Asigurările nu funcţionează în pomicultură
Din păcate, în zonă nu se poate discuta despre asigurări ale suprafeţelor pomicole, fermierii vorbind despre faptul că asemenea contracte le-au fost refuzate de către reprezentanţii firmelor de asigurări cu care au luat legătura
”Nu am nici asigurare, deoarece în zonă nu am găsit nicio firmă care să asigure culturile împotriva grindinei. În sfârşit, recent, am identificat o firmă în Focşani. Când am discutat, mi-au spus că pe grindină nu se fac contracte de asigurări, plângându-se că nici ei nu primesc bani. Aşa că, această nenorocire m-a prins fără asigurare”, încheia fermierul.
Sistemele anti-grindină sunt absolut necesare
În acest context, se transmite semnalul că pomicultorii din bazinul Fălticeni – Rădăşeni – Lămăşeni au nevoie de sprijinul autorităţilor şi al consumatorilor. ”Autorităţile trebuie să înfiinţeze în zonă un sistem de combatere a căderilor de grindină, similar celor de la Cotnari-Iaşi, Vrancea sau Prahova. Consumatorii trebuie să achiziţioneze produse agroalimentare direct de la producători. Este momentul să fim responsabili! Prin acţiunile Asociaţiei Rural Development Research Platform şi Gust de Iaşi tragem un semnal de alarmă”, arăta Sebastian Brumă, Preşedinte al Asociatiei Rural Development Research Platform.
Mai bine mai târziu decât niciodată
La rândul lor, autorităţile judeţene fac încercări disperate de a mai salva ceea ce se poate salva, fiind alături de fermieri,în vederea identificării soluţiilor privitoare la înfiinţarea unui Punct de lansare în cadrul Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 1 Iaşi, care să protejeze inclusiv culturile din zona judeţelor Suceava şi Botoşani sau înfiinţarea unei alte unităţi de lansare a rachetelor antigrindină. ”Am preluat o situaţie a unor discuţii purtate de către DAJ Suceava şi DAJ Botoşani, în anul 2020. La momentul respectiv, se vorbea despre 18 puncte de lansare în judeţul Suceava şi 25 de lansare a rachetelor antigrindină, în judeţul Botoşani. Plecând de la această situaţie, am reluat demersurile, pentru a concretiza această investiţie, care este destul de costisitoare şi care s-ar putea realiza pe parcursul a 3-4 ani. Dar mai bine mai târziu decât niciodată, adică, măcar, să mai facem un pas înainte, deoarece distrugerile pot fi teribile, aşa după cum am văzut în teren”, preciza Claudia Elena Gogu.
Prin cele 18 puncte de lansare, ar fi acoperită toată suprafaţa judeţului, mai puţin zona de munte. Dar ar putea fi apărate şi alte culturi, nu numai livezile.
Fermierii sunt cooperanţi
Terenul lui Constantin Vasile este aşezat în mijlocul bazinului pomicol din regiunea Rădăşeni-Lămăşeni şi vrea să pună la dispoziţie teren şi chiar o construcţie pentru operatorul de la punctul de lansare a rachetelor anti-grindină. ”Este absolut necesar. Este o urgenţă.SOS!”, spunea fermierul Constantin Vasile.
În urma fenomenelor meteorologice din ziua de 24 august 2021, au fost raportate calamităţi şi în localităţile Cornu Luncii şi Buneşti, judeţul Suceava, acolo unde, pe lângă zecile de hectare de livezi, au fost afectate şi 5 hectare cu culturi legumicole, în spaţii protejate şi în câmp.
Nu cred în despăgubirile lor. Cred doar în Dumnezeu şi în ceea ce pot realiza cu forţe proprii. Atât spun şi chiar strig: avem nevoie de aceste puncte de lansare a rachetelor antigrindină – CONSTANTIN VASILE, horticultor din jud. Suceava
CALAMITĂŢI AU MAI FOST, DAR DESPĂGUBIRILE N-AU VENIT!
În ceea ce priveşte speranţa de a se acorda despăgubiri din fonduri publice, pentru fermierii ale căror livezi au fost afectate de grindina şi vijelia din 24 august 2021, lucrurile se află sub un mare semn de întrebare. ”Mie mi s-a mai întâmplat să am livada afectată de vijelie şi grindină, de aceea am şi căutat să fac asigurare, dar nu am avut succes. Ca şi acum, şi atunci am fost anunţat să vin la Primărie, pentru a întocmi documentaţie, pentru posibile despăgubiri. Este o documentaţie foarte stufoasă, noi trebuind să aducem inclusiv acte de la Centrul Meteo din Bacău, despre cum şi cât a bătut vântul, despre grindină, etc. De atunci, au trecut peste 10 ani şi nu am mai primit niciun semn, adică nici măcar un cuvânt, nu mai zic de bani”, spunea fermierul Constantin Vasile.
un articol de
PETRONELA COTEA MIHAI
redactor Radio România Iaşi
