Ploile în exces sunt la fel de dăunătoare agriculturii ca și seceta. Pe lângă întârzierea campaniei din primăvară, umiditatea mare a solului poate favoriza atacul unor dăunători specifici, precum buha semănăturilor și viermii sârmă.

Dacă în ultimii ani, fermierii vedeau cum se usucă plantele în câmp, la începutul acestei primăveri băltirile amenințau culturile de toamnă, punând sub semnul întrebării și startul campaniei de primăvară.

Umiditatea ridicată a solului înseamnă întârzierea intrării în câmp cu tractoare și utilaje pentru întreținerea culturilor de toamnă, precum și posibila întârziere a campaniei de semănat porumb sau floarea soarelui. Dar mai înseamnă și posibile probleme cu dăunătorii culturilor prășitoare, cum ar fi buha semănăturilor (Agrotis segetum) ori viermii sârmă (Agriotes spp.).

Buha semănăturilor retează plantele de la colet

Buha semănăturilor iernează ca larvă complet dezvoltată în sol, la o adâncime de 20-40 cm. Primăvara, larvele acestei specii pot ataca boabele de porumb sau floarea soarelui în curs de germinare sau pot reteza plantele de la colet, caz în care acestea se veștejesc și se usucă.

Atacul poate avea loc și când plantele se află într-o fază mai avansată de vegetație, caz în care frunzele sunt roase începând de la exterior către interior.

Prag economic de dăunare: 2 larve/metru pătrat

De multe ori, fermierii au văzut atacul, nu și „făptașul”. Asta fiindcă larvele pot executa mișcări pe verticală în sol și în timpul zilei se pot găsi la adâncimi mai mari.

Dacă umiditatea în primii centimetri ai solului este ridicată, putem găsi larvele foarte aproape de suprafață.

Cu cât umiditatea solului este mai ridicată, cu atât atacul larvelor poate să fie mai mare, dacă și nivelul populației dăunătorului este mare.

Pragul economic de dăunare (PED) pentru această specie este de 2 larve/mp.

Pentru a determina PED-ul trebuie făcute sondaje în sol, ceea ce implică multă muncă fizică, fiind nevoie de mulți oameni.

Solurile acide, umede și reci favorizează viermii sârmă

Viermii sârmă se întâlnesc pe o gamă largă de soluri, practic în toată țara, dar cu preponderență în zonele cu soluri mai grele și umede, în zona subcarpaților, luncile râurilor sau lunca Dunării. Se pot întâlni și în zonele de câmpie, dar cu densități mai reduse. Dar și pH-ul acid al solului favorizează acești dăunători.

Denumirea populară a speciei este dată de corpul alungit și subțire al larvelor. Specia este sensibilă la căldură, preferând solurile umede și mai reci. Adică exact condițiile care vor fi în multe zone din țară în momentul semănatului porumbului și florii soarelui.

O larvă/mp e suficientă pentru a lăsa goluri în lan

Viermii sârmă sunt foarte polifagi, dar dintre cereale preferă porumbul. Pot produce pagube însemnate și la floarea soarelui. Larvele pot ataca boabele în curs de germinare sau plăntuțele. Atacul continuă și la plantele aflate în faze mai avansate de vegetație, acestea fiind roase în zona coletului sau a ramificației rădăcinilor.

Dacă atacul are loc înainte sau imediat după răsărirea plantelor, cultura prezintă goluri. În primăverile cu umiditate ridicată a solului și cu temperaturi mai reduse, chiar și la o larvă pe metru pătrat pot să fie pagube ridicate (multe goluri în cultură).

Cum diferențiem atacul celor doi dăunători de sol?

• În cazul în care vedem plăntuțe veștejite, dacă tulpina este goală pe interior, atacul a fost produs de larvele buhei semănăturilor.
• Dacă observăm niște orificii mai mici în zona coletului, atacul a fost produs de viermii sârmă.

În cazul ambelor specii dăunătoare, plantele răsărite pot să apară veștejite.

Măsuri preventive

• Cele mai importante sunt lucrările solului efectuate imediat după recoltarea culturii premergătoare.
• În sistemele de lucrări minime ale solului sau chiar „no-tillage”, ar trebui să apelăm la alte măsuri preventive, cum ar fi o fertilizare echilibrată a solului, pentru ca pH-ul să nu fie prea acid (fapt care favorizează mult viermii sârmă). În sudul țării, fermierii au semnalat atacuri ridicate ale viermilor sârmă. Acolo unde s-au aplicat îngrășăminte cu azot este posibil ca pH-ul solului să fie mai acid, fapt care favorizează viermii sârmă. De aceea ar trebui aplicate amendamente.
• Prin combaterea samulastrei și a buruienilor, putem ține sub control populația acestor specii dăunătoare, dar și în acest caz unele măsuri de înverzire pot favoriza insectele.
• În cazul viermilor sârmă, o măsură prevenitvă ar fi introducerea în asolament a plantelor mai puțin atacate de aceștia, cum ar fi mazăre, fasole, linte, bob, rapiță, muștar. Asta, dacă rapița este semănată pe suprafețe mari. În trecut, au existat încercări de a cultiva suprafețe mai mari cu leguminoase pentru boabe, dar valorificarea acestor culturi este o problemă, mai ales în absența unui sector zootehnic foarte bine dezvoltat, motiv pentru care suprafețele ocupate cu aceste culturi proteice sunt reduse.

Combaterea chimică

Tratamentul semințelor cu insecticidele omologate pentru combaterea viermilor sârmă sau a buhei semănăturilor are acțiune de contact și protejează sămânța de atacul acestor dăunători și mai puțin plantele.

Aplicarea insecticidelor granulate omologate pentru combaterea viermilor sârmă și a buhei semănăturilor poate să fie o soluție în acest an, în condițiile unei umidități mai ridicate a solului comparativ cu primăverile trecute.

EXTREME CLIMATICE

Schimbările climatice înseamnă și o trecere rapidă de la o extremă la alta, ceea ce putem vedea și la noi în țară, din fericire nu la intensitatea resimțită în Peninsula Iberică, unde în primele două luni ale anului, mai multe furtuni atlantice au adus precipitații cumulate mai mari de 2000 litri/mp, în câteva săptămâni, în condițiile în care aceste țări se confruntau cu un deficit sever de apă.

În România, în toamnă, în multe regiuni ale țării a plouat 200 l/mp sau mai mult, peste iarnă s-au înregistrat ploi și ninsori; în februarie, de exemplu, s-a depășit media multianuală de precipitații și de trei ori, motiv pentru care în primăvară solul a devenit ca un „burete”, mai ales în sud-est, unde au fost două viscole consecutive în a doua parte a ultimei luni calendaristice de iarnă.