Muștele cerealelor au început să pună mari probleme cultivatorilor de grâu sau orz. Ce putem face să ținem muștele sub control? De multe ori, intervenția poate fi tardivă! Prevenția este esențială!

În perioada toamnei sau primăvara devreme primesc multe telefoane, atât de la fermieri cât și de la colegii din cercetare, de la stațiunile din țară. Toți mă întreabă același lucru, cum pot să scape de atacul muștelor cerealelor.

SOIURI CU TOLERANȚĂ LA ATAC?

Din păcate, atunci când mă sună, este mult prea târziu. Larvele se află în interiorul plantelor și nu le mai poți combate nici măcar cu „mama insecticidelor”.

Cele mai importante sunt măsurile de prevenire ale atacului sau cele de combatere, cu condiția să se știe exact când apar muștele în lan. Ceea ce trebuie să facem este să intervenim înainte ca larvele muștelor să intre în plante. Dacă reușesc să pătrundă în interior este prea târziu pentru a mai face ceva. În acest din urmă caz ar trebui găsite plantele care să lupte cu acest dăunător, adică să fie create noi soiuri cu toleranță la atac (dar care să aibă și caracteristici productive superioare).

În pozele din articol puteți vedea un atac al larvelor muștelor cerealelor la grâu, în sud-estul țării, în a doua parte a lunii noiembrie. Cultura a fost înființată la mijlocul lunii octombrie, deci nu a fost semănată timpuriu.

SEMĂNAT TIMPURIU SAU TARDIV?

În literatura de specialitate se spunea că semănatul timpuriu favorizează atacul muștelor. Plantele răsar devreme, taman când este zbor maxim al muștelor, prin urmare sunt mari șanse ca multe femele să își depună ouăle pe plante, ceea ce înseamnă presiune mare de infestare.

Cu cât se semăna mai târziu cu atât scădeau șansele ca plantele să fie atacate de muște. E drept că semănatul tardiv al cerealelor poate să vină „la pachet” cu alte dezavantaje agronomice (în cazul în care vorbim de condiții climatice clasice).

Cerealele sunt sensibile la atacul muștelor când sunt în faza de 1-3 frunze (BBCH 11-13). Femelele muștelor își depun ouăle pe plantele aflate în această fază de dezvoltare.

Cercetări efectuate la noi în țară au scos în evidență faptul că plantele de grâu aflate în faza de 4 frunze (BBCH 14) sunt neatractive pentru depunerea ouălelor (deși există un anumit procent de femele care pot depune ouăle și pe plantele aflate în această fază de dezvoltare) în timp ce plantele aflate în faze mai avansate de vegetație (5-6 frunze) nu sunt deloc vizitate de femelele muștelor cerealelor.

SAMULASTRA RIDICĂ PROBLEME!

Din cauza secetei, mulți fermieri au semănat mai târziu grâul, chiar și cu o lună, față de perioada normală, dar și zborul muștelor s-a prelungit.

Să luăm de exemplu una dintre cele mai comune specii de muște, din complexul de diptere care atacă cerealele și anume musca suedeză (Oscinella frit). Cercetări efectuate la noi în țară de către Malschi au scos în evidență că femelele muștei suedeze încep să își depună ouăle la o temperatură medie de 16-17^oC. Ori aceste temperaturi le avem inclusiv în luna noiembrie (uneori chiar în decembrie)!

Temperatura optimă de dezvoltare a muștei suedeze este cuprinsă între 20 și 22 grade. Tot Malschi menționa că zborul muștei suedeze se poate prelungi până în luna octombrie.

Dar, în actualele condiții, cel puțin în jumătatea sudică a țării, muștele pot să zboare și în noiembrie! Eu am descoperit din întâmplare acest lucru. În capcanele din cultura rapiței de toamnă, pentru monitorizarea moliei verzei (Plutella xylostella), am găsit multe muște ale cerealelor toată luna octombrie, dar și în prima parte a lui noiembrie!

Cultura de rapiță pe care o monitorizam era invadată de samulastra de orz, care încă nu era combătută în totalitate de erbicide iar muștele erau prezente.

PAGUBE PRODUSE DE LARVELE MUȘTELOR CEREALELOR

În cazul muștei suedeze, în literatura de specialitate autohtonă, se menționează pierderi de recoltă de 25-40% din producție, mai ales dacă avem presiune mare de infestare (între 3 și 6 larve/plantă). Date și mai recente, din literatura străină, au scos în evidență faptul că în cazul unei secete puternice și a unui atac puternic al larvelor muștelor cerealelor, pagubele de producție pot să ajungă și la 90%. În acest caz sola respectivă este compromisă.

Chiar dacă pagubele directe nu sunt așa de ridicate iar plantele atacate nu sunt distruse în totalitate (numai unul dintre frați se usucă), acestea sunt mai sensibile la tăciuni sau fuzarioză! Iar cu fuzarioza au început să fie din ce în ce mai mari problemele, mai ales în ultimii ani.

CU CE PUTEM COMBATE MUȘTELE?

Cea mai bună combatere a atacului larvelor muștelor cerealelor era tratamentul semințelor cu insecticide sistemice sau cu insectofungicide.

Tratamentul semințelor era destinat pentru protecția grâului împotriva atacului larvelor gândacului ghebos (Zabrus tenebrioides) sau a viermilor sârmă (Agriotes spp.) dar avea efect și în combaterea muștelor, a afidelor sau a larvelor buhei semănăturilor (Agrotis segetum).

După banarea neonicotinoidelor, în prezent sunt omologate pentru tratamentul seminței, la cerealelele de toamnă, doar insecticide de contact, care protejează sămânța de atacul dăunătorilor de sol, dar acestea nu mai protejează plantele în primele faze de vegetație (nefiind sistemice).

Există omologate insecticide pentru tratamentul în vegetație, dar este foarte dificil să se aprecieze momentul optim când acestea ar trebui aplicate.

Teoretic ar trebui amplasate capcane în lanurile de grâu sau orz pentru a vedea când sosesc muștele și apoi, după câteva zile, intervenit cu tratamentul în vegetație, pentru combaterea lor înainte de a apuca să depună ouă în cultură sau dacă au depus ouă, înainte ca larvele să pătrundă în plante. Dar, în practică, acest lucru este dificil de apreciat!

Dacă muștele cerealelor își prelungesc zborul, epoca de semănat – una dintre măsurile preventive de bază – nu prea mai este valabilă!

CUM PUTEM PREVENI ATACURILE?

1. Un asolament ca la carte. Întrebarea este cât sunt de rentabile celelalte culturi din asolament, mai ales leguminoasele pentru boabe (mazăre)?
2. Atenție la fertilizare! Făcută ca la carte, aceasta poate duce la o răsărire uniformă a plantelor și o bună dezvoltare a acestora în primele faze de vegetație (cu condiția ca umiditatea solului să fie optimă).
3. Atenție la samulastră! De dorit ar fi să nu avem samulastră de grâu sau orz, deoarece pot găzdui muștele cerealelor.

un articol de EMIL GEORGESCU, INCDA Fundulea