Povestea familiei Blagu ar putea foarte bine constitui scenariul unui film american. Dar nu este, pentru că scenariștii de la Holywood nu vor povești adevărate.

Pentru mine, însă, ca jurnalist, povestea celor doi tineri fermieri reprezintă o istorie interesantă, chiar dacă nu foarte optimistă, care dovedește că agricultura românească are viitor.

DIN MULTINAȚIONALE, LA FERMA DIN URZICENI

Bunicul Iuliei Blagu a fost ultimul descendent al familiei Magheru. Instaurarea comunismului l-a găsit ca proprietar a numeroase moșii în zona orașului Urziceni, dar și în alte părți. Și pentru că nu s-a pliat vremurilor, întreaga avere i-a fost confiscată și a fost aspru prigonit.
Nepoata sa, Iulia, a avut o copilărie normală pentru oricine din generația sa. A făcut liceul în Urziceni, unde locuiau părinții săi, ingineri constructori. A urmat liceul, apoi a plecat la facultate, la București. A devenit economistă și a lucrat, destui ani, în mari corporații multinaționale. S-a măritat cu Cătălin, un IT-ist priceput, venit din Craiova. Într-un cuvânt, n-au avut nimic de-a face cu agricultura.
Abia acum 4 ani au devenit antreprenori în acest domeniu. „Ne aflam în situația de a avea doi copii și nu aveam cu cine să-i lăsăm. Pe de altă parte, tatăl meu de-abia aștepta să aibă grijă de nepoți. Așa că, am ales să facem pasul spre Urziceni”, povestește Iulia Blagu.
Între timp, tatăl său, care avusese o firmă de construcții, reușise să acumuleze o serie de proprietăți. „A avut așa, o nostalgie. A cumpărat pământ doar de dragul de a-i simți mirosul, de a-l avea. Dar prin 2000, când a început criza, activitatea în construcții a căzut. Atunci a decis să se apuce de agricultură pe pământul pe care îl deținea la marginea Urziceniului. Iar acum patru ani, împreună cu soțul meu, Cătălin, am hotărât să preluăm ștafeta”, încheie povestirea Iulia Blagu.

INVESTIȚIILE STAU SUB SEMNUL INCERTITUDINII

Dotarea cu utilaje a fermei este una adaptată nevoilor și calibrată constrângerilor existente. Deocamdată există o singură combină, Claas Tucano 320 și două tractoare noi, unul de 260 CP și altul de 115, cumpărate anul trecut de la Case, cărora li se alătură și câteva utilaje mai vechi, printre care un tractor rusesc, trei U 650 și un bătrân Ford, care lucrează pe post de încărcător.
„Ne dorim să cumpărăm, poate la anul, încă o combină și poate și altele. Dar, deocamdată, ne facem treaba cu ceea ce avem”, spune administratorul fermei.
L-am întrebat pe Cătălin Blagu, mai ales ca IT-ist, ce părere are despre digitalizare. „Cel mai drag proiect de viitor al nostru este instalarea unui pivot de irigat, pe care, foarte important, ne dorim să montăm și o instalație de fertirigare. Deocamdată, în ceea ce privește digitalizarea, folosim dronele de observare pentru a urmări culturile. Cu ajutorul lor putem avea o imagine exactă a ceea ce se întâmplă în centrul lor, nu doar pe margine.
Acum 3 ani am avut niște furtuni puternice, care au culcat 50% din culturi. Nu puteam să estimăm cât de afectat este centrul solei, ca să putem să anunțăm asiguratorul. Dacă la margine păreau în regulă, floarea, grâul, porumbul, în mijlocul solelor erau lipite de pământ. Atunci a fost momentul când am hotărât să luăm drone. Așa am avut estimarea perfectă. În plus, putem vedea și cum arată solul și poți înțelege lucruri care devin vizibile doar dacă ai vederea de ansamblu și poți face comparații”.

Iulia Blagu: ”Ne dorim din tot sufletul să rămânem aici, să facem această fermă durabilă, să o dezvoltăm și, peste 20-30 de ani, să predăm ștafeta copiilor noștri!”

”NE DORIM SĂ RĂMÂNEM AICI!”

„Avem marele avantaj ca aici, la Urziceni, să avem pământul în proprietate. Asta ne scutește de o cheltuială însemnată, cea cu arenda. Ca fermieri tineri avem toată dorința de a investi în tehnologii noi, în utilaje performante. Studiem tehnologiile furnizorilor de semințe, care oferă genetică tot mai performantă, dar și la prețuri mai mari, ceea ce este firesc. Dar situația este complicată și de războiul din Ucraina, de cerealele care vin de acolo și au invadat piața, făcând prețurile produselor noastre să scadă și mai mult. Asta face să ne descurcăm tot mai greu. Mă întreb ce vor face fermierii mai mici ca noi. Cred că în perioada următoare vor dispărea multe ferme mici”, crede Iulia Blagu.
Dorința cea mai mare a familiei de fermieri este de a adopta cele mai noi tehnologii, de a face ferma sustenabilă, de „a fi siguri că și peste 20 de ani va funcționa, și încă mai bine”. Dar când vine vorba de condițiile reale, senzația este că „ai bolovani legați de picioare. În fiecare zi te întrebi: oare anul acesta voi avea bani să cumpăr acel încărcător de care am nevoie? Voi avea bani să cumpăr o sămânță mai bună? Toate aceste răspunsuri se traduc în modul în care va arăta anul următor. Dacă faci investiții pe care nu le poți susține, nu faci altceva decât să-ți micșorezi veniturile din anul următor, ceea ce nu este decât o cale de a muri încet și sigur. Asta este senzația noastră de tineri fermieri, de tineri antreprenori în acest domeniu”, spune Iulia Blagu.

Vezi AICI ce producţii au obţinut anul acesta tinerii fermieri şi ce planuri de investiţii au!