• Cu transportoarele pneumatice (Fig. 1 a) se poate descărca din mijloacele de transport şi transfera la distanţe de 10-25 m (uneori mai mari ) cu productivităţi cuprinse între 12-28 t/h, în funcţie de distanţă şi de numărul de coturi pe care-l cuprinde traseul de transport. Cu o variantă constructivă a acestui transportor pneumatic, bazată pe aspiraţie şi refulare, se poate transfera (încărca sau descărca) flexibil şi din vrac, atingând productivităţi de 4-14 t/h, de asemenea în funcţie de numărul de coturi (2-3) şi de distanţa de transport (10-25 m).

• Transportul direct pe verticală se poate face cu elevatoare cu racleţi (Fig. 1 b) sau elevatoare cu cupe (Fig. 1 c), cu pructivităţi variabile între 18-60 t /h. Elevatoarele cu racleţi sunt mai ieftine la cumpărare, dar mai scumpe în exploatare, deoarece necesită motoare mai puternice.

• În ce priveşte transportoarele melcate (Fig. 2 a, b) acestea sunt cele mai răspândite, fiind foarte versatile şi acoperind productivităţi de la 3-50 t/h, în funcţie de diametrul şnecului, unghiul de înclinare sub care lucrează şnecul, natura şi proprietăţile materialului de transportat.

• Transportoarele orizontale (Fig. 2 c) sunt variante mai elaborate ale transportoarelor melcate sau cu racleţi.

Computerele de proces

Acestea reprezintă cheia de boltă a unei bucătării furajere, F.N.C. sau micro F.N.C., element care permite saltul tehnologic şi care transformă un proces greoi desfăşurat cu multă forţă de muncă într-un proces de preparare a hranei animalelor automatizat, care se poate desfăşura şi fără prezenţa operatorului.

Computerul (Fig. 3) gestionează şi comandă întregul proces de măcinare, dozare şi amestecare, precum şi transportul de materiale între utilajele componente ale bucătăriei furajere, toţi timpii (măcinare, amestecare, golire etc.), ca şi sincronizarea sau defazarea care sunt riguros controlate şi comandate de către computer. Computerul primeşte semnalele de la dozele tensometrice pe care este fixat amestecătorul, iar comenzile de la computer către orice motor sunt date prin intermediul unităţilor de protecţie şi comandă din interiorul tabloului electric.

Precizia de lucru este de 100 g amestec. Programarea  se  poate  face  în  kg sau în procente. Un astfel de computer permite realizarea a chiar 40 reţete sau amestecuri, cu maximum 30 componente fiecare.

Cum funcţionează bucătăria furajeră

O legătură funcţională a utilajelor sumar prezentate mai sus pot forma în varii alternative un modul de Bucătărie furajeră (Fig. 4). Utilajele multiplicate cu 3, 4 sau de mai multe ori, funcţie de numărul de macrocomponente, respectiv silozuri tampon, reprezintă cu adevărat o Bucătărie furajeră.

Macrocomponentele (porumb, grâu furajer, orz, şrot de floarea-soarelui, şrot de soia) sunt aspirate  în cazul de faţă din silozul alocat fiecăreia prin intermediul sondei de aspiraţie corespunzător ramurii de flux comandată de către computer prin intermediul deviatoarelor de flux cu servomotor şi a unităţii de comandă şi protecţie din tabloul electric.

Produsele măcinate de moară ajung în amestecătorul care este prevăzut cu o baterie de filtrare cu şapte saci de desprăfuire. Prin intermediul ciclonetului pe care sunt fixate aceste filtre de desprăfuire (cu o suprafaţă de filtrare de peste 15 m2) se recuperează în amestecător pulberile fine de măciniş. Concentraţiile medii de pulberi în suspensie (cele cu diametre mai mici de 20 μm) în 24 de ore nu depăşesc concentraţia maxim admisă CMA (0,15 mg/m.c.).

Premixurile se dozează cu dozatorul cu spiră, după care poate începe procesul de omogenizare şi apoi de golire şi transfer în sacul destinat reţetei comandate. Numărul de şarje necesar pentru realizarea cantităţii comandate din reţeta dorită şi apoi succesiunea reţetelor sau simplu STOP sunt monitorizate de către computerul de proces.

Procesul de măcinare poate fi realizat în timpul nopţii, autonom, când energia electrică este mai ieftină.
Soluţia constructivă de Bucătărie furajeră alimentată prin sonde de aspiraţie poate realiza productivităţi de până la 1,5 t/h şi poate deservi o fermă de porcine de până la 3.000 capete, o fermă de bovine de până la 1.500 capete sau o fermă de 80.000 păsări, dacă se lucrează un schimb complet.

Preţul specific pentru o astfel de bucătărie furajeră poate varia între 15.000 – 40.000 Euro / t / h capacitate de producţie, în funcţie de opţiunile beneficiarului şi structura Bucătăriei furajere, fiindcă „detaliile fac preţul”.

Dacă soluţia de alimentare se modifică utilizând transportoare melcate şi mori de înaltă productivitate se poate ajunge şi la 3 t / h produs finit. Evident, în acest mod se pot acoperi nevoile unor ferme de tipul celor menţionate, iar cu surplusul de productivitate se pot asigura servicii pentru terţi, ceea ce reduce considerabil durata de amortizare.

Preţul specific scade pe măsura creşterii capacităţii, astfel că pentru productivităţi de 3 t / h, acesta poate varia între 20.000 – 35.000 Euro / t / h capacitate de producţie.

Un F.N.C. sau un micro F.N.C., în funcţie de capacitatea lui se poate realiza din următoarele elemente: o groapă de recepţie, mai multe silozuri exterioare şi interioare, o moară sau o baterie de mori, un amestecător de mare capacitate, silozuri şi dozatoare de premixuri, transportoare melcate, elevatoare, transportoare orizontale, redlere, silozuri de produs finit, un computer de proces sau două, cu mai multe interfeţe de relee (Fig. 5).

Preţul specific al unui de sistem complex cu productivitatea de 10 t / h (putem să-l numim F.N.C.), cum este cel prezentat în imaginea de mai sus şi care este realizat şi funcţionează de mai bine de 3 ani în România, la Alba – Iulia, cu tehnologie germană, dar deservită de o firmă românească, scade şi mai mult variind între 20.000 – 30.000 / t / h capacitate de producţie.

Articol publicat în revista Ferma nr. 2(46)/2007