Dincolo de promisiunile legate de sustenabilitate şi inovaţie, documentul ridică întrebări legitime despre protejarea sănătăţii publice, promovarea alimentelor naturale şi rolul actorilor industriali în conturarea agendei europene.

Adoptarea recentă a Strategiei Europene pentru Ştiinţele Vieţii ridică semne de întrebare privind direcţia în care se îndreaptă politicile alimentare şi de sănătate publică ale Uniunii Europene. În ciuda ambiţiei declarate de a încuraja inovaţia şi de a consolida competitivitatea europeană în domeniul biotehnologiilor, documentul conţine mai multe elemente care ar putea submina obiectivele de protecţie a sănătăţii cetăţenilor şi de promovare a unei alimentaţii echilibrate.

Un cadru strategic ambiguu

Versiunea finală a strategiei pare să fi eliminat unele pasaje sensibile din variantele de lucru anterioare, în special cele care făceau referire explicită la accelerarea proceselor de autorizare pentru produsele alimentare sintetice încadrate ca „alimente noi” (novel foods). Cu toate acestea, abordarea generală continuă să ridice îngrijorări serioase. Printre cele mai problematice aspecte se numără minimalizarea riscurilor asociate alimentelor ultra-procesate (UPF), alături de o deschidere prea rapidă către comercializarea produselor derivate din tehnologii emergente, fără suficiente garanţii ştiinţifice.

Pericolele UPF sunt ignorate

Potrivit Farm Europe, documentul pare să deschidă calea pentru promovarea unor astfel de produse, invocând presupuse beneficii în ceea ce priveşte sustenabilitatea sau accesibilitatea, ignorând în acelaşi timp daunele bine documentate pe care le prezintă pentru sănătatea umană. „Referirea la aceste riscuri este slabă şi complet inadecvată”, avertizează grupul european de reflecţie în domeniul economiei rurale. În opinia acestuia, Uniunea Europeană, „care ar trebui să fie un promotor al unei alimentaţii echilibrate, bazate pe produse naturale şi sănătoase, pare să adopte, fără rezerve, agenda marilor industrii alimentare, contestând un întreg corp de literatură ştiinţifică solidă privind pericolele UPF (ultra-processed foods).

VOCEA ŞTIINŢEI INDEPENDENTE

Atât Farm Europe, cât şi Eat Europe, organizaţii reprezentative pentru sectorul agricol şi alimentar european, avertizează asupra riscului ca această strategie să fie instrumentalizată în favoarea unui model industrial de producţie alimentară bazat pe produse artificiale şi hiper-procesate. Reprezentând o reţea extinsă de experţi, medici şi cercetători independenţi, aceste organizaţii solicită o deschidere reală a procesului decizional către vocea ştiinţei neafiliate intereselor comerciale.