Aceasta depinde:
– de producţia de masă verde la hectar;
– de speciile de plante şi coeficientul de consum al acestora pe de o parte;
– de efectivul de ovine şi consumul zilnic de iarbă pe ovină, pe de altă parte.
• Producţia de masă verde la hectar se estimează, practic, uşor, prin delimitarea şi îngrădirea unei zone de 10 mp într-o porţiune unde păşunea are o valoare medie, iar când plantele ajung la înspicare, se cosesc şi se cântăresc. Operaţiunea se repetă şi la următoarele cicluri de păşunat până la încetarea perioadei de vegetaţie toamna târziu. Astfel, dacă la patru cicluri de păşunat de pe o pajişte permanentă, am recoltat de pe suprafaţa de control (5 kg, 4 kg, 1 kg, 2 kg) de 10 mp/12 kg iarbă, producţia anuală va fi 12.000 kg masă verde.
• Coeficientul de consum este foarte variabil (50-95%), în funcţie de proporţia plantelor necomestibile. Să luăm în calcul un coeficient de consum de 90%: rezultă că oile vor consuma 10.800 kg de masă verde/ha şi an.
• Consumul mediu zilnic de iarbă pentru oile cu greutate medie de 50-60 kg este de 9 kg primăvara şi scade spre toamnă, odată cu maturarea ierbii, la 7 kg, deci în medie este de 8 kg/zi şi per oaie adultă.
Perioada anuală de păşunat este de 100-120 zile în zona alpină, 150-180 zile în zona de deal şi 180-240 zile în zona de şes.
Consumul mediu zilnic pe oaie şi an, de pe o păşune din zona de şes, cu o durată de exploatare de 200 zile, este de 1600 kg (8 kg x 200 zile).
La un potenţial al păşunii de 10.800 kg, rezultă o încărcătură optimă de 7 oi/ha (10.800 kg/1600 kg consum/oaie).
Estimarea încărcăturii optime se poate face şi la celelalte categorii de ovine pe baza consumului zilnic mediu de iarbă, care este de 10-12 kg la berbeci, 4-5 kg la tineretul ovin înţărcat şi 6-7 kg la mioare.
Condiţionat de regimul de precipitaţii din zonă, se poate lua în calcul şi un coeficient de risc de 10-20%. În cazul nostru, la un coeficient de risc de 10%, încărcătura optimă de ovine/ha scade la 6 oi/ha.
un articol de
IOAN PĂDEANU
SCDCOC Caransebeş
