În această categorie intră întreaga gamă de maşini pentru arat (pluguri cu cormane clasice, lamelare şi rombice -losange (fig. 2), pluguri cu discuri, pluguri pivotante şi mai nou scarificatoarele) şi maşini pentru pregătirea patului germinativ în vederea semănatului (grape, tăvălugi şi  combinatoare).

Aceste maşini trebuie să respecte următoarele cerinţe impuse de către Comunitatea Europeană: • să fie concepute astfel încât în timpul transportului pe drumurile publice să li se poată reduce gabaritul; • să se ataşeze şi detaşeze uşor de la baza energetică; • să poată fi trecute uşor din poziţie de lucru în poziţie de transport şi invers; acest lucru se face la ora actuală în proporţie de 90% cu ajutorul cilindrilor hidraulici; • să fie cât mai universale;

• organele de lucru să fie tipizate şi confecţionate din materiale rezistente la uzura abrazivă şi chimică (organe tipizate: brăzdarele, cormanele, discurile de la grapele cu discuri şi de la plugurile cu discuri, colţii de la grapele cu colţi etc.); • să fie dotate cu instalaţii de semnalizare impuse de legea de circulaţie pe arterele de circulaţie publică, ziua şi noaptea; • în timpul lucrului acestea trebuie să se adapteze cu uşurinţă la gradul de denivelare a solului.

Ţinând cont de modul de cuplare a plugurilor în cadrul sistemului tehnic mobil tractor – plug, a fost generalizată următoarea terminologie: pluguri tractate, pluguri purtate şi pluguri semipurtate (fig. 1).

După organele de lucru fundamentale, plugurile cu cormane pot fi: cu cormane cilindrice, cu cormane universale (culturale), cu cormane semielicoidale, cu cormane elicoidale, cu cormane lamelare, cu cormane “losange” (fig. 2) şi cu cormane trapezoidale curbe.

În prezent, plugurile cu cormane sunt construite astfel încât să lucreze la viteze mărite de lucru (până la 15 km/h). Numărul organelor de lucru (trupiţe) la aceste pluguri ajunge pâna la 16 (Fig. 3). Lăţimea de lucru este reglabilă şi se realizează pe cale hidraulică, folosind cilindrii hidraulici cu “memorie”. Avantajele pe care le prezintă aceste pluguri în comparaţie cu plugurile clasice sunt de ordin economic, ergonomic şi agronomic.

Plugurile care au o largă răspândire în ţările Comunităţii Europene sunt cele reversibile (fig. 4). La acestea reversarea se face hidraulic iar lăţimea de lucru este reglabilă şi se realizează prin comenzi din cabina tractorului.

În figura 5 este prezentată o cormană realizată din trei materiale suprapuse. Materialul care vine în contact cu solul este rezistent la uzură, materialul din mijloc este rezistent la şoc iar materialul din spate are o elasticitate superioară. Acest material (material compozit) este cel mai indicat pentru orice tip de cormană.

Plugurile cu discuri se folosec pe solurile desecate şi luate în cultură, pe solurile proaspăt defrişate (pe aceste soluri discurile nu se înfundă, trecând cu uşurinţă peste rădăcinile rămase în sol, dacă acestea nu pot fi tăiate de discuri) sau pe solurile pe care faza preponderentă o reprezintă mărunţirea solului şi nu răsturnarea brazdei sau acoperirea resturilor vegetale.

În ultimul timp firmele vest – europene dar mai ales firmele americane au trecut la realizarea aşa ziselor pluguri pivotante, care în comparaţie cu actualele pluguri reversibile prezintă modificări esenţiale, iar printr-un singur grup de trupiţe realizează o arătură printr-o cinematică în suveică.

La aceste pluguri schimbarea sensului de răsturnare a brazdei nu se face prin reversarea trupiţelor ci prin pivotarea acestora în jurul unei sau mai multor axe verticale. Trupiţele sunt dotate cu cormane şi brăzdare simetrice.

Pentru lucrarea fundamentală a solului – aratul se folosesc de obicei plugurile. Unele firme din Comunitatea Europenă construiesc pentru această lucrare, deosebit de importantă pentru agricultori, diferite tipuri de scarificatoare (fig. 6).

Acestea înlocuiesc plugurile, respectiv lucrarea de arat, şi în acelaşi timp efectuează şi scarificarea la o adâncime cuprinsă între 45 şi 65 cm, în funcţie de puterea tractorului. Scopul acestor scarificatoare este de a răscoli şi afâna terenul în profunzime, de a mărunţii stratul prelucrat şi de a interveni în straturile cele mai profunde pentru a evita astfel efectul dăunător al amestecării cu straturile mai superficiale.

Maşinile folosite pentru pregătirea patului germinativ în vederea semănatului (grape, tăvălugi, combinatoare) sunt folosite pentru: mărunţirea bulgărilor prin sfărâmare şi spargere, afânarea (creşterea porozităţii) respectiv tasarea (scăderea porozităţii) solului, amestecarea granulelor de sol aflate la diferite adâncimi şi deschiderea unor canale înguste la suprafaţa solului (pentru pătrunderea mai uşoară a apei şi a soarelui).

În categoria grapelor intră: grapele cu discuri, grapele cu colţi pasivi, grapele cu mişcare compusă, grapele oscilnate cu colţi rotativi – grape rotative (fig. 7), grapele rulante, grapele cilindrice, grapele stelate şi sapele rotative.

Pentru mărunţirea solului după arat şi pentru prelucrarea superficială a stratului arabil la adâncimi de 5 – 15 cm se folosesc grapele cu discuri. Acestea se mai folosesc şi pentru grăparea solului între rândurile de viţă de vie sau pomi.

Tavălugii se folosesc în special pentru tasarea solului, mărunţirea bulgărilor şi spargerea crustei. Aceştia se mai utilizează şi atunci când, din cauza îngheţurilor şi dezgheţurilor repetate, la unele culturi semănate toamna, slăbeşte legătura dintre sistemul radicular al acestora şi sol, şi stratul superficial de sol, care conţine sistemul radicular al plantelor, se desprinde de masa de sol.

După forma suprafeţei de lucru, aceştia se clasifică în: tăvălugi cu suprafaţa netedă şi tăvălugi cu suprafaţa profilată (tip Cambridge, tip Crosskill, tip Campbell, tip Lemken – Variopack etc.) (fig. 8).

Pentru lucrările solului se mai folosesc şi  aşa numitele combinatoare (fig. 9 ­ fig. 10). Acestea sunt agregate combinate realizate prin cuplarea mai multor tipuri de maşini agricole pentru lucrările solului.

Folosirea unor astfel de agregate satisface două cerinţe principale: • creşterea eficacităţii lucrărilor realizate, în comparaţie cu cazul în care fiecare lucrare s-ar executa separat (agregate combinate longitudinale); • creşterea coeficientului de utilizare al puterii sursei de energie (agregate combinate transversale).

Dintre combinaţiile întâlnite amintim: săgeţi de cultivator dispuse pe 2-3 rânduri şi stele dispuse pe 2-3 rânduri; gheare cu support flexibil dispuse pe 3-4 rânduri şi grape elicoidale; grape cu colţi rigizi şi grape elicoidale; discuri plate crestate dispuse pe un rând şi stele dispuse pe 2-3 rânduri etc.

Articol publicat în revista Ferma nr. 5(37)/2005