Au vizitat standurile Târgului peste două sute de mii de specialişti din 104 ţări. Desfăşurat în perioada 20-24 februarie a.c., SIMA 2011 a avut două secţiuni distincte.
• Prima secţiune, SIMAGENA, a constat în târgul noutăţilor genetice în domeniul creşterii animalelor, în exclusivitate taurine.
Concursurile de frumuseţe şi de performanţă ale ultimelor rase sau linii din specia taurine, îndeosebi cele pentru carne, au făcut deliciul participanţilor.
Grija expozanţilor pentru estetizarea „concurenţilor” putea să rivalizeze cu orice salon de frumuseţe: tunsori excentrice în stil „punk”, toalete cu detergenţi, spray-uri deodorante, rimeluri, aparate de tuns, de ras, foarfece şi pile pentru unghii, covoare roşii şi verzi, eşarfe, medalii etc.
• A doua secţiune, SIMAVIP, a fost dedicată maşinilor şi instalaţiilor agricole performante, pentru exploataţii agricole vegetale şi zootehnice, pentru industria alimentară, în domeniul bioenergiei şi pentru alte servicii conexe.
Marii producători de tractoare, maşini agricole şi instalaţii specifice s-au întrecut în modul de etalare a exponatelor de ultimă generaţie, iar VIP-urile au fost destul de prezente în standurile marilor producători: tractoare „superelectronice”, combine robotizate, maşini şi instalaţii computerizate.
Cu toate că tehnica prezentată a fost mai mult decât performantă şi, firesc, mare consumatoare de energie convenţională, sloganul Salonului a făcut referire la agricultura durabilă, la bunele practici agricole.
Un stand semnificativ de important a fost cel care a oferit metode ştiinţifice, noi, de abordare a fertilizărilor echilibrate în scopul conservării însuşirilor naturale ale solurilor, evitarea „chimizării” excesive, a grijii pentru sănătatea plantelor, a animalelor şi, în final, a consumatorului final, omul.
Faţă de ediţiile precedente, participarea specialiştilor români a fost destul de numeroasă; multe firme multinaţionale reprezentate în România, precum şi Asociaţii ale fermierilor din diverse ramuri agricole, au organizat excursii cu grupuri numeroase de participanţi.
Imediat după închiderea Târgului, în perioada rămasă până la revenirea în ţară, foarte mulţi agriculturi români s-au regăsit în muzeele Parisului sau în jurul altor obiective istorice şi culturale din metropola franceză.
