„Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare, formată din organizaţiile PRO AGRO, LAPAR, UNCSV şi AFF, reiterează opoziţia fermă faţă de semnarea tratatului comercial între Uniunea Europeană şi ţările Mercosur, susţinând poziţia COPA-COGECA, cea mai mare organizaţie a fermierilor şi cooperativelor agricole din Europa, din care facem parte. În completarea adresei noastre din 21 noiembrie 2024, vă transmitem argumentele detaliate prezentate de COPA-COGECA, care subliniază impactul grav pe care acest acord îl va avea asupra agriculturii europene şi româneşti.

1. Capitol agricol profund dezechilibrat:

Capitolul agricol al acordului este semnificativ dezechilibrat, având un impact negativ asupra unor sectoare sensibile precum carnea de vită, carnea de pasăre, zahărul, etanolul şi orezul. Aceste sectoare sunt deosebit de vulnerabile la perturbările pieţei.

2. Impactul negativ asupra comerţului:

Evaluarea impactului cumulativ publicată de Centrul Comun de Cercetare (JRC) în acest an indică în mod clar efectele comerciale negative asupra acestor sectoare sensibile, exacerbând şi mai mult preocupările agricultorilor din UE. Acesta este un aspect esenţial, deoarece UE începe în prezent negocierile cu Ucraina pentru liberalizarea suplimentară a liniilor tarifare rămase în cadrul zonei de liber schimb aprofundat şi cuprinzător (DCFTA) UE-Ucraina – inclusiv unele dintre aceleaşi sectoare sensibile, cum ar fi: carnea de pasăre, zahărul, mierea şi etanolul. În plus, UE urmăreşte, de asemenea, acorduri de liber schimb cu India şi Thailanda, care au unele dintre principalele lor interese ofensive în aceleaşi sectoare sensibile. Toate combinate, efectul cumulativ în viitor ar putea duce la prăbuşirea unora dintre aceste sectoare-cheie de producţie ale UE.

3. Divergenţa standardelor de producţie:

Există o divergenţă importantă în ceea ce priveşte standardele de producţie agricolă între UE şi ţările Mercosur, în special în ceea ce priveşte utilizarea produselor agrochimice, sănătatea şi bunăstarea animalelor şi standardele de siguranţă alimentară. Această disparitate este evidenţiată de cel mai recent audit al DG Sante privind carnea de vită cu hormoni din Brazilia. În plus, practicile agricole din ţările Mercosur sunt legate de defrişări semnificative, subminând eforturile globale de protecţie a mediului.

4. Standarde mai scăzute în ţările Mercosur:

ţările Mercosur funcţionează în conformitate cu standarde de mediu, de muncă şi de siguranţă mai puţin stricte, ceea ce le permite să producă bunuri agricole la costuri mai mici. Acest lucru creează condiţii de concurenţă inegală pentru agricultorii din UE care aderă la standarde mai ridicate. Sindicatele, ONG-urile de mediu organizaţiile de fermieri şi organizaţiile de consumatori se opun acestui acord de asemenea, pe baza acestor preocupări.

5. Riscul de saturare a pieţei şi de pierdere a veniturilor:

Afluxul de produse cu costuri reduse din ţările Mercosur prezintă un risc de saturare a pieţei, ceea ce poate duce la pierderi semnificative de venituri pentru agricultorii UE. Acest lucru ameninţă viabilitatea economică a multor ferme mici şi mijlocii din UE şi pune în discuţie modelul nostru de producţie, în special în momentul în care acestea se confruntă cu preţuri ridicate la inputuri şi cu condiţii climatice dificile.

6. Protocol slab privind durabilitatea:

Protocolul adiţional privind durabilitatea trimis ţărilor Mercosur în martie 2023 este, din perspectiva producătorilor agricoli, în mod clar inadecvat, bazându-se în principal pe convenţii internaţionale, fără măsurile executorii necesare. În plus, răspunsul Mercosur din septembrie 2023 a demonstrat în mod clar lipsa lor de ambiţie şi lipsa dorinţei de a se angaja să adopte măsuri obligatorii în materie de durabilitate. De fapt, acest acord, încheiat în 2019, nu respectă capitolul privind comerţul şi dezvoltarea durabilă şi capitolul privind sistemele alimentare durabile, care au reprezentat o caracteristică standard şi importantă în toate acordurile comerciale cele mai recente.

România, având o industrie agroalimentară insuficient dezvoltată, va fi puternic afectată.

Fermierii şi cooperativele agricole din UE nu sunt împotriva comerţului, ci pledează pentru acorduri echitabile şi echilibrate care să le protejeze mijloacele de subzistenţă, să menţină standarde ridicate şi să sprijine durabilitatea mediului. Având în vedere că principalul interes ofensiv al ţărilor din Mercosur este accesul la piaţa UE cu valoare ridicată, sectorul nostru este moneda de schimb pentru beneficiile nete pe care alte sectoare din UE le vor obţine în urma unui astfel de acord. Pentru comunitatea agricolă, acest lucru nu este acceptabil şi transmite un mesaj foarte îngrijorător.

Având în vedere aspectele menţionate, vă solicităm să susţineţi ferm poziţia României împotriva semnării tratatului UE-Mercosur, alăturându-vă statelor precum Franţa, Italia, Spania, Polonia şi Austria.

Avem încredere că veţi reprezenta cu fermitate interesele fermierilor români şi europeni în negocierile de la Bruxelles şi veţi contribui la protejarea sectorului agricol naţional.”

Scrisoarea este adresată domnului Ştefan-Radu OPREA, Ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, domnului Florin-Ionuţ BARBU, Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, doamnei Luminiţa-Teodora ODOBESCU, Ministrul Afacerilor Externe şi domnului Achim IRIMESCU, Ministrul plenipotenţiar, Reprezentanţa Permanentă a României la UE.