Repicarea se poate face în ghivece din plastic, mate, rotunde sau pătrate, sau în celule alveolare, închise la culoare, prin care nu pătrunde lumina la rădăcină. Pentru tomatele primului ciclu sunt recomandate ghivecele rotunde cu diametrul de 9 cm şi cu înălţime cât mai mare. Sau mai pot fi utilizate şi tăvile alveolare cu 28 de celule sau celule pătrate 7x7x8 cm.

• Lucrarea debutează în faza de cotiledoane şi la apariţia primei frunze adevărate, la circa 6-10 zile de la răsărire, având grijă ca stratul nutritiv să aibă umiditatea de 70-80% din capacitatea pentru apă a amestecului şi temperatura de 20-22oC. Momentul optim pentru repicare este în aşa-zisa fază „de cruciuliţă“, adică după formarea primei perechi de frunze adevărate, când sistemul radicular este bine dezvoltat.

• Verificarea răsadului: dacă acesta este plantat destul de ferm, ar trebui să opună rezistenţă la o uşoară tragere. La sfârşit, se va uda din abundenţă cu o stropitoare cu sita foarte fină.
Întârzierea lucrării conduce inevitabil la alungirea necorespunzătoare a tulpinii şi va afecta calitatea materialului vegetal.

• Substratul pentru repicat poate fi un amestec de pământ de pădure cu turbă. În cazul folosirii mraniţei, ea trebuie să provină din dejecţiile de ovine sau bovine, să aibă textura foarte fină şi cantităţile folosite să fie bine dozate: un raport de 1/4 sau 1/5 ar fi cel mai adecvat. “În compoziţia substratului utilizat la repicare se recomandă un îngrăşământ de tip «slow release» , cu eliberare lentă timp de 4-6 luni. În acest fel se evită riscul ca, mai ales în ultima perioadă de dezvoltare a răsadurilor, din cauza volumului mic de substrat, planta să rămână fără aprovizionarea optimă de nutrienţi la nivel radicular. Totodată, în amestecul pentru repicat se poate adăuga şi perlit horticol, acest produs având capacitatea de a aera solul şi de a absorbi apa şi de a o elibera apoi în mediul ambient”, a precizat Marius Petrache, administratorul companiei Marcoser.

Tratamente fitosanitare

Înainte de a repica tinerele plante, substratul se va stropi cu o soluţie care va conţine insecticid şi acaricid. Tinerele plante trebuie să fie constant udate, fertilizate şi tratate contra dăunătorilor, mai ales a tripsului.

De la prima sau a doua irigare se recomandă să se aplice Actara, un insecticid sistemic total de ultimă generaţie, pentru protecţia răsadurilor împotriva agenţilor de dăunare. De asemenea, 1-2 tratamente cu Previcur Energy contra căderii plăntuţelor sunt binevenite, cu 10-14 zile pauză. Ca alternativă la Previcur Energy poate fi aplicat Topsin sau Folpan, dar cu mare atenţie să nu se atingă vârfurile sensibile ale răsadurilor. În cazul apariţiei acarienilor, se recomandă şi 1-2 tratamente cu Vertimec sau Milbeknok.

După repicare, tinerele plante vor fi udate cu apă călduţă.

Un alt program de protecţie fitosanitară poate cuprinde:

• după 7-10 zile de la repicat: Previcur Energy 0,1 + Mospilan 3 g la 10 l apă + Nisorun 5 g;

• după 10 zile de la primul tratament: Ditran 20 g + Actara 4 g + Sanmite 10 g la 10 l apă;

• după 10-12 zile: Bravo sau Rover 0,20 + Topsin 0,1 + Confidor Energy 0,1 sau Vertimec 0,1 sau Milbeknok 0,1.

Fertilizarea răsadurilor se face constant, la fiecare irigare, cu îngrăşăminte minerale NPK echilibrate, în aceleaşi concentraţii ca şi la răsaduri (10-20 g la 10 litri de apă). Dar se pot utiliza agronutrienţi cum ar fi: Sprintene, Sal-Wax Ca, Calciamec/Alcaplant, care asigură dezvoltarea armonioasă a sistemului radicular, îngroşarea tulpinii, dezvoltarea viguroasă a sistemului vegetativ, scurtarea distanţelor internodale şi, de asemenea, induc o rezistenţă mărită faţă de stres (frig, secetă, exces de fum, atac de boală, salinitate etc).

STRESUL DE REPICARE

Marius Petrache a explicat „jocul“ temperaturilor şi influenţa lui asupra răsadurilor: “Imediat după repicare, o zi sau două, se menţine o temperatură constantă zi/noapte de 22/24oC pentru reducerea stresului de repicare şi reluarea cât mai rapidă a dezvoltării răsadului. După această perioadă, se va reveni la alternanţa zi/noapte a temperaturilor. Diferenţa dintre zi şi noapte trebuie să fie de 5-7oC, cu menţiunea ca temperaturile înregistrate noaptea sau ziua să nu scadă sub 7oC. Temperatura mai mare noaptea decât ziua va induce alungirea tulpinilor, în dauna dezvoltării vegetative normale”.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 4/209 (ediţia 1-14 martie 2018)