Tânărul Raul Mărunţoiu, din Săcele, judeţul Constanţa, a reintrodus în tehnologie lucrarea de tăvălugit la înfiinţarea culturii de mazăre de primăvară pe 80 de hectare pentru a păstra umiditatea în câmp.
„După mai mulţi ani de pauză, anul acesta am reintrodus tăvălugitul semănăturii tocmai din dorinţa de a închide tot mai mult capilaritatea solului şi a conserva apa în sol. Anul trecut am achiziţionat utilajul şi vreau să introduc cât se poate de mult lucrarea asta în fişa tehnică. În zonele secetoase, cu deficit de apă, cum e şi Dobrogea, renunţarea la tăvălugit e o greşeală! Nu are de ce să dispară din fermă şi ori de câte ori necesitatea o impune, o să folosesc tavălugitul”, susţine tânărul constănţean.
Fermierul se declară mulţumit de cultura semănată în toamnă şi urmează să pregătească patul germinativ pentru culturile prăşitoare de floarea soarelui şi porumb.
„Zona mea pot să spun că, momentan, este binecuvântată pentru că noi mai avem ceva umezeală în sol, la noi nu e secetă extremă şi asta ne dă speranţă pentru campania agricolă de primăvară”, precizează tânărul.
Anul trecut a realizat o arătură adâncă la 37-38 cm în sol care i-a permis să coboare sub talpa de plug, aerând destul de bine solul.
Un nou erbicid pentru rapiţă
„Confruntat fiind cu dispariţia unor erbicide (cum ar fi Salsa, de exemplu,) a trebuit să caut şi alte soluţii tehnologice pentru cultura de rapiţă. Ca o noutate, am achiziţionat erbicidul Korvetto – cel mai avansat produs post-emergent, destinat controlului unui spectru larg de buruieni dicotiledonate (cu frunză lată). Îl voi folosi în această primăvară pe cele 400 ha de rapiţă”, precizează Raul Mărunţoiu.
O nouă pacoste: gâştele sălbatice
Fermierii din zona de nord-est a judeţului Constanţa au o mare problemă cu sălbăticiunile în acest an. „Semănăturile de toamnă au ieşit bine din iarnă, însă o bună parte din plantele de cultură au fost distruse de păsări. Efectiv, cârduri de zeci de mii de exemplare sosite din zona lagunară Razelm-Sinoie au ras sute de hectare cultivate. Eu am peste 50 ha de rapiţă şi mai bine de 200 de grâu păscute razant, la pământ. Am tot ridicat sperietori, fără niciun efect. Gâştele sălbatice sunt protejate de lege şi noi rămânem cu pagubă, e o mare problemă”, constată cu mâhnire fermierul.
Marian MUŞAT
