Deși are terenul pregătit din toamnă, vrânceanul Constantin Bazon nu mai cultivă floarea soarelui în acest sezon. Va pune porumb doar la irigat. În schimb, și-a pus speranța în rapiță: ”m-a scos din necaz întotdeauna”.
CONSTANTIN BAZON: ”RAPIȚA M-A SCOS DIN NECAZ ÎNTOTDEAUNA”
Fermierul lucrează aproape 3.000 de hectare. În toamnă a preferat să semene rapiță pe aproape de 800 ha și să renunțe la floarea soarelui. „Nu voi cultiva floare, că suprafața de rapiță este foarte mare. Rapița m-a scos din necaz întotdeauna. Au fost ani în care am făcut producție, aș da exemplu 2021, când am avut tot așa, 7-800 hectare, și m-am dus cu producția undeva la 4000 kg/ha”, susține fermierul din Golești.
PORUMBUL SE PRETEAZĂ FOARTE BINE LA IRIGAT
Așa că se mulțumește să pună doar porumb în campania de primăvară, „Voi semăna în jur de 600 ha doar pe terenurile pe care le pot iriga. Toate firmele din piață au genetică valoroasă, dar am să merg cu hibrizii Dekalb și Pioneer din grupa de maturitate 380-400 FAO”, explică producătorul vrâncean. Constantin Bazon susține că porumbul este cultura care se pretează foarte bine la irigat.
CONSTANTIN BAZON: ”Am niște măsuri de agromediu pe care trebuie să le respect, sunt condiții specifice care mă obligă să recoltez porumbul până la 15 octombrie și atunci trebuie să merg cu hibrizi care să-mi elibereze terenul din timp”.
PRODUCȚIE ZERO PE 500 HECTARE LA NEIRIGAT
Anul trecut a obținut în medie 7 tone/hectar, cu o cheltuială care se duce undeva la 5.500-6.000 lei/hectar în medie, dar a avut și 500 hectare la neirigat unde „nu am făcut nici măcar un kilogram de boabe!” Pe terenurile fără posibilitate de udare a avut cultura calamitată 100% din cauza secetei.
Fermierul mai are un stoc de 2.000 tone de porumb pentru care așteaptă ofertă de preț convenabilă. A vândut grâul la 1,2 lei și apoi a observat cu tristețe că „acuma ar fi o creștere de preț pe piața mondială a grâului”.
„NU POT RENUNȚA DE TOT LA PLUG!”
Deși trendul în agricultură este fără arătură, Constantin Bazon nu poate renunța de tot la plug. „Structura terenurilor pe care le cultiv eu este una specială, am sole care încep cu un anumit tip de sol și se termină cu un altul, am terenuri argiloase, grele și altele cernoziomice. În funcție de ce este în sol, ar, scarific ori intru cu discul greu și apoi semăn, mă pliez pe ce am în câmp ca să am rezultate”, susține vrânceanul.
Dispune de o puternică înzestrare tehnico-materială, cu flotile de combine Claas, tractoare Fendt și mașini de semănat de mare precizie.
„AM AVUT INSPIRAȚIA SĂ SEMĂN RAPIȚA LA SFÂRȘITUL LUNII AUGUST”
Fermierul a semănat circa 2.000 ha, din care cu grâu 950 ha, rapiță (circa 800) și restul cu orz. Culturile arată bine, starea de vegetație e destul de bună, au densitate și au înfrățit destul de bine. „Am avut inspirația să semăn rapița undeva la sfârșitul lunii august și a beneficiat de niște precipitații care au venit la început de sepembrie. Vom vedea cum trece de frontul ăsta de frig, sper ca temperaturile să nu scadă sub 10 grade”, precizează acesta.
NU A FERTILIZAT DIN 2 MOTIVE
Constantin Bazon nu a fertilizat în toamnă din două motive: primul pentru că nu a dispus de suficiente resurse financiare și al doilea pentru că au rămas nutrienți în sol din fertilizările anterioare.
„E o poveste cu fertilizatul pentru că în 3 ani de secetă am dat îngrășăminte la nivelul producției pe care ne-o programasem, cantitatea nefiind dusă în profunzimea solului pentru că nu a avut apă. Astfel că în toamnă nu am fertilizat cu complexe! Culturile arată bine ca și cum ar fi fertilizate, voi administra o cantitate mai mare de azot undeva la sfârșitul lunii martie – începutul lunii aprilie”, explică agricultorul.
